Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • IESIREA - A DOUA CARTE A LUI MOISE
    • CAPITOLUL 12
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 12 
Mielul pascal şi moartea întâilor născuţi ai Egiptenilor. 

l. Apoi a grăit Domnul cu Moise şi Aaron în pământul Egiptului şi le-a zis
2. "Luna aceasta fie începutul lunilor, fie întâia între lunile anului
3. Vorbeşte deci la toată obştea fiilor lui Israel şi le spune: În ziua a zecea a lunii acesteia să-şi ia fiecare din capii de familie un miel; câte un miel de familie luaţi fiecare
4. Iar dacă vor fi puţini în familie, încât nu fie deajuns ca poată mânca mielul, ia cu sine de la vecinul cel mai aproape de dânsul un număr de suflete: număraţi-vă la un miel atâţia cât pot să-l mănânce
5. Mielul fie de un an, parte bărbătească şi fără meteahnă, şi luaţi sau un miel, sau un ied
6. Să-l ţineţi până în ziua a paisprezecea a lunii acesteia şi atunci toată adunarea obştii fiilor lui Israel să-l junghie către seară
7. ia din sângele lui şi ungă amândoi uşorii şi pragul cel de sus al uşii casei unde au să-l mănânce
8. Şi mănânce în noaptea aceea carnea lui friptă la foc; dar s-o mănânce cu azimă şi cu ierburi amare
9. Dar nu-l mâncaţi nefript deajuns sau fiert în apă, ci mâncaţi totul fript bine pe foc, şi capul cu picioarele şi măruntaiele
10. nu lăsaţi din el pe a doua zi şi oasele lui nu le zdrobiţi. Ceea ce va rămâne pe a doua zi ardeţi în foc
11. Să-l mâncaţi însă aşa: aveţi coapsele încinse, încălţămintea în picioare şi toiegele în mâinile voastre; şi să-l mâncaţi cu grabă, căci este Paştile Domnului
12. În noaptea aceea voi trece peste pământul Egiptului şi voi lovi pe tot întâiul născut în pământul Egiptului, al oamenilor şi al dobitoacelor, şi voi face judecată asupra tuturor dumnezeilor în pământul Egiptului, căci Eu sunt Domnul
13. Iar la voi sângele va fi semn pe casele în care veţi afla: voi vedea sângele şi voi ocoli şi nu va fi între voi rană omorâtoare, când voi lovi pământul Egiptului
14. Ziua aceea fie spre pomenire şi prăznuiţi într-însa sărbătoarea Domnului, din neam în neam; ca aşezare veşnică s-o prăznuiţi
15. Şapte zile mâncaţi azime; din ziua întâi depărtaţi din casele voastre dospitura, căci cine va mânca dospit din ziua întâi până în ziua a şaptea, sufletul aceluia se va stârpi din Israel
16. În ziua întâi aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea vi le faceţi
17. Păziţi sărbătoarea azimilor, în ziua aceea am scos taberele voastre din pământul Egiptului; păziţi ziua aceasta în neamul vostru ca aşezământ veşnic
18. Începând din seara zilei a paisprezecea a lunii întâi şi până în seara zilei a douăzeci şi una a aceleiaşi luni, mâncaţi pâine nedospită
19. Şapte zile nu se afle dospitură în casele voastre; tot cel care va mânca dospit, sufletul acela se va stârpi din obştea lui Israel, fie străin sau băştinaş al pământului aceluia
20. Tot ce e dospit nu mâncaţi, ci în toate aşezările voastre mâncaţi azimă". 
21. Apoi a chemat Moise pe toţi bătrânii fiilor lui Israel şi le-a zis: "Mergeri şi luaţi miei după familiile voastre şi junghiaţi Paştile
22. După aceea luaţi un mănunchi de isop şi, muindu-l în sângele strâns de la miel într-un vas, ungeţi pragul de sus şi amândoi uşorii  uşii cu sângele cel din vas, iar voi nu ieşiţi nici unul din casă până dimineaţa
23. Căci are treacă Domnul lovească Egiptul; şi văzând sângele de pe pragul de sus şi de pe cei doi uşori, Domnul va trece pe lângă uşă şi nu va îngădui pierzătorului intre în casele voastre, ca lovească
24. Păziţi acestea ca un aşezământ veşnic pentru voi şi pentru copiii voştri
25. Iar după ce veţi intra în pământul pe care Domnul îl va da vouă, cum a zis, păziţi rânduiala aceasta
26. Şi când vor zice copiii voştri: Ce înseamnă rânduiala aceasta
27. le spuneţi: Aceasta este jertfa ce o aducem de Paşti Domnului, Care în Egipt a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel, când a lovit Egiptul, iar casele noastre le-a izbăvit". Şi s-a plecat poporul şi s-a închinat
28. Au mers deci fiii lui Israel şi au făcut toate cum poruncise Domnul lui Moise şi Aaron; aşa au făcut
29. Iar la miezul nopţii a lovit Domnul pe toţi întâi-născuţii în pământul Egiptului, de la întâi-născutul lui Faraon, care şedea pe tron, până la întâi-născutul robului, care sta în închisoare, şi pe toţi întâi-născuţii dobitoacelor
30. Şi s-a sculat noaptea Faraon însuşi, toate slugile lui şi toţi Egiptenii, şi s-a făcut bocet mare în toată ţara Egiptului, căci nu era casă unde nu fie mort
31. În aceeaşi noapte a chemat Faraon pe Moise şi pe Aaron şi le-a zis: "Sculaţi-vă şi ieşiţi din pământul poporului meu! Şi voi şi fiii lui Israel! Şi duceţi-vă de faceţi slujbă Domnului Dumnezeului vostru, precum aţi zis
32. Luaţi cu voi şi oile şi boii voştri, cum aţi cerut, şi duceţi şi binecuvântaţi şi pe mine!" 
33. Şi sileau Egiptenii pe poporul evreu iasă degrabă din ţara aceea, căci ziceau: "Pierim cu toţii!" 
34. Atunci poporul a luat pe umeri aluatul său până a nu se dospi, cu coveţile învelite în hainele lor
35. Şi făcând fiii lui Israel cum le poruncise Moise, ei au cerut de la Egipteni vase de argint şi de aur şi haine
36. Iar Domnul a dat poporului Său trecere înaintea Egiptenilor, ca să-i dea tot ce a cerut. Şi astfel au fost prădaţi Egiptenii
37. Fiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, ca fa şase sute de mii de bărbaţi pedeştri, afară de copii
38. Şi a mai ieşit împreună cu ei mulţime de oameni de felurite neamuri, şi oi, şi boi, şi turme foarte mari
39. Iar din aluatul ce l-au scos din Egipt au copt azime, nu se dospise încă, pentru i-au scos Egiptenii şi nu putuseră zăbovi nici măcar să-şi facă de mâncare pentru drum
40. Timpul însă, cât fiii lui Israel şi părinţii lor au trăit în Egipt şi în ţara Canaan, a fost de patru sute treizeci de ani
41. Iar după trecerea celor patru sute treizeci de ani a ieşit toată oştirea Domnului din pământul Egiptului, noaptea
42. Aceasta a fost noaptea de priveghere a Domnului pentru scoaterea lor din ţara Egiptului şi pe această noapte de priveghere pentru Domnul o vor păzi toţi fiii lui Israel din neam în neam
43. După aceea a zis Domnul către Moise şi Aaron: "Rânduiala Paştelui este aceasta: Nimeni din cei de alt neam nu mănânce din el
44. Dar tot robul cumpărat cu bani şi tăiat împrejur mănânce din el
45. Străinul şi simbriaşul aşijderea nu mănânce din el
46. se mănânce în aceeaşi casă; nu lăsaţi pe a doua zi; carnea nu o scoateţi afară din casă şi oasele nu le zdrobiţi
47. Să-l prăznuiască toată obştea fiilor lui Israel
48. Iar de va veni la voi vreun străin facă Paştile Domnului, tai împrejur pe toţi cei de parte bărbătească ai lui şi numai atunci să-l săvârşească şi va fi ca şi locuitorul de baştină al ţării; dar tot cel netăiat împrejur nu mănânce din el
49. O lege fie şi pentru băştinaş şi pentru străinul ce se va aşeza la voi!" 
50. Şi au făcut fiii lui Israel cum poruncise Domnul lui Moise şi Aaron; aşa au făcut
51. Deci, în ziua aceea a scos Domnul pe fiii lui Israel din ţara Egiptului, cu oştirea lor




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License