CAPITOLUL 1
Naşterea lui Samuel.
l. Era în vremea aceea un om la
Ramataim-Ţofim, în Muntele Efraim, cu numele Elcana, fiul lui
Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Ţuf Efraimitul.
2. Omul acela avea
două femei: numele uneia era Ana şi numele celeilalte era Penina. Penina
avea copii, iar Ana nu avea copii.
3. Omul acela se ducea în
fiecare an din cetatea sa, la Şilo, să se închine şi să
aducă jertfă Domnului Savaot; acolo însă erau preoţi ai
Domnului cei doi fii ai lui Eli: Ofni şi Finees.
4. În ziua când Elcana
aducea jertfă dădea parte Peninei, femeii sale şi tuturor
fiilor şi fiicelor ei;
5. Iar Anei îi dădea
parte îndoită, deşi aceasta nu avea copii, pentru că el iubea
pe Ana mai mult decât pe Penina, căci Domnul închisese pântecele
ei.
6. Potrivnica ei însă
o amăra grozav, aţâţând-o ca să cârtească din
pricină că nu i-a dat Domnul prunci.
7. Aşa se întâmpla în
fiecare an, când mergea ea la casa Domnului: aceea o amăra, iar aceasta
plângea şi se tânguia şi nu mânca.
8. Dar iată o
dată Elcana, bărbatul său, i-a zis: "Ana!" Şi
ea a răspuns: "Iată-mă!" A zis Elcana: "Ce plângi şi de ce nu
mănânci şi pentru ce e întristată inima ta? Nu sunt eu oare
pentru tine mai bun decât zece copii?"
9. Atunci Ana, după ce
au mâncat şi au băut ei în Şilo, s-a sculat şi a stat
înaintea Domnului. Iar
preotul Eli şedea atunci pe scaun la uşa cortului Domnului.
10. Ea însă s-a
rugat Domnului cu sufletul întristat şi a plâns amarnic,
11. Şi a dat făgăduinţă,
zicând: "Atotputernice Doamne, Dumnezeule Savaot, de vei căuta la
întristarea roabei Tale şi-ţi vei aduce aminte de mine şi de
nu vei uita pe roaba Ta, ci vei da roabei Tale un copil de parte
bărbătească, îl voi da ţie, şi nu va bea el nici
vin, nici sicheră, nici brici nu se va atinge de capul lui".
12. Dar pe când se ruga ea
aşa îndelung înaintea Domnului, Eli privea la gura ei;
13. Şi fiindcă
Ana vorbea în inima sa, iar buzele ei numai se mişcau, dar glasul nu i
se auzea, Eli socotea că ea e beată.
14. De aceea i-a şi
zis Eli: "Până când ai să stai aici beată? Trezeşte-te şi te du de la
faţa Domnului!"
15. Răspunzând
însă Ana a zis: "Nu, domnul meu! Eu sunt o femeie cu inima
întristată; nici vin, nici sicheră n-am băut, ci îmi
dezvălui sufletul meu înaintea Domnului.
16. Să nu socoţi
pe roaba ta femeie netrebnică, căci din durerea mea cea mare
şi din întristarea mea am vorbit până acum".
17. Atunci Eli i-a răspuns
şi i-a zis: "Mergi
în pace şi Dumnezeul lui Israel să-ţi plinească cererea
pe care I-ai făcut-o!"
18. Iar ea i-a zis:
"Să afle roaba ta trecere înaintea ochilor tăi!" Apoi s-a
dus ea în calea sa şi a mâncat şi faţa nu-i mai era
tristă ca mai înainte.
19. Iar dimineaţa s-au
sculat ei şi s-au închinat înaintea Domnului şi, întorcându-se, au
venit la casa lor în Rama. După aceea a cunoscut Elcana pe Ana, femeia
sa, şi şi-a adus aminte Domnul de ea.
20. După câtva timp a
zămislit Ana şi a născut un fiu şi i-a pus numele Samuel,
căci îşi zicea ea: "De la Domnul Dumnezeul Savaot l-am
cerut!"
21. Şi s-a dus Elcana
cu toată familia lui la Şilo să aducă jertfă
Domnului, după făgăduinţele sale, şi toate
zeciuielile de la pământul său.
22. Ana însă nu s-a
dus cu el, spunând bărbatului său: "Când pruncul va fi
înţărcat de la sân şi va creşte, atunci am să-l duc
şi va fi înfăţişat el înaintea Domnului şi va
rămâne acolo pe totdeauna".
23. Iar Elcana,
bărbatul ei, a zis către ea: "Fă cum ţi se pare
că este bine; rămâi până-l vei înţărca; dar să
întărească Domnul cuvântul ce a ieşit din gura ta". Şi
a rămas femeia aceasta şi a alăptat pruncul până l-a
înţărcat.
24. Iar după ce l-a
înţărcat, s-a dus cu el la Şilo, luând trei viţei, câteva
pâini, o efă de făină şi un burduf de vin, şi a
venit la casa Domnului în Şilo şi a venit şi copilul
împreună cu ei, dar copilul era încă prunc.
25. Şi l-au adus
înaintea feţei Domnului, iar tatăl său a adus jertfa
rânduită în asemenea zile şi au junghiat un viţel. Ana a adus
pe prunc la Eli,
26. Zicând: "O, domnul
meu!, viu să fie sufletul tău, domnul meu! Eu sunt acea
femeie care am stat aici înaintea ta şi m-am rugat Domnului.
27. Pentru acest copil m-am rugat
eu şi Domnul mi-a plinit cererea ce am cerut de la Dânsul.
28. Şi acum eu îl dau
Domnului pentru toate zilele vieţii lui, să slujească
Domnului". Apoi s-au
închinat acolo Domnului.
|