CAPITOLUL 25
Domnia lui Amasia, regele Iudei.
1. Amasia a început să
domnească când era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani
şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Pe mama
lui o chema Iehoadan şi era de loc din Ierusalim.
2. El a făcut lucruri
plăcute înaintea Domnului, însă nu din toată inima.
3. Când domnia s-a
întărit în mâna lui, el a ucis pe robii săi care uciseseră pe
rege, tatăl său.
4. Însă pe copiii lor
nu i-a ucis, fiindcă a făcut după cum este scris în lege, în
cartea lui Moise,
unde a poruncit Domnul, zicând: "Părinţii nu trebuie să
fie ucişi pentru feciori, nici feciorii nu trebuie să fie
ucişi pentru părinţi, ci fiecare să fie ucis pentru
păcatul lui".
5. Apoi a adunat Amasia pe
cei din Iuda şi i-a aşezat după neamurile cele după
tată sub comanda căpeteniilor peste mii şi a căpeteniilor
peste sute, pe toţi ai, lui Iuda şi ai lui Veniamin; şi i-a
socotit de la vârsta de douăzeci de ani în sus şi a găsit trei
sute de mii de oameni voinici care erau în stare să meargă la
război şi să poarte suliţă şi scut.
6. Apoi a mai tocmit cu
plată din Israeliţi încă o sută de mii de ostaşi
viteji cu o sută de talanţi de argint.
7. Dar un om al lui
Dumnezeu a venit la el şi i-a zis: "O, rege, oştirea care o ai
din Israel să nu meargă cu tine, pentru că Domnul nu ţine
cu Israeliţii, nici cu toţi fiii lui Efraim;
8. Ci du-te singur şi luptă-te cu bărbăţie
în război. Altfel Dumnezeu te va face să cazi în faţa
duşmanului; căci Dumnezeu are putere şi să te sprijine
şi să te facă să cazi".
9. Iar Amasia a zis
către omul lui Dumnezeu: "Ce să fac cu cei o sută de
talanţi dăruiţi oştirii lui Israel?" şi a zis
omul lui Dumnezeu: "Domnul poate să-ţi dea mai mult decât
atâta".
10. Atunci Amasia a ales
oştirea care îi venise din ţara lui Efraim, ca să se
întoarcă la locul său. Dar ei s-au aprins de mânie asupra lui Iuda
şi s-au întors la locul lor foarte mânioşi.
11. Iar Amasia a prins
curaj şi şi-a luat poporul său şi a plecat la
bătălie cu el în Valea Sării şi a omorât zece mii de
oameni dintre fiii lui Seir;
12. Şi alte zece mii
de oameni vii i-au luat ca robi fiii lui Iuda şi i-au dus pe vârful unei
stânci şi i-au aruncat de pe vârful stâncii. şi toţi s-au
zdrobit cu desăvârşire.
13. Iar oştirea pe
care Amasia o trimisese înapoi, ca să nu meargă cu el la
război, a năvălit asupra cetăţilor lui Iuda din
Samaria până la Bet-Horon şi au ucis în ele trei mii de oameni,
luând foarte multă pradă.
14. Iar Amasia după ce
a lovit pe Edomiţi, a adus, la întoarcerea lui acasă, pe zeii
fiilor lui Seir şi i-a aşezat să-i aibă ca dumnezei
pentru el şi s-a închinat lor şi i-a tămâiat.
15. Atunci Domnul S-a
făcut foc de mânie asupra lui Amasia şi a trimis pe un prooroc
şi acela i-a zis: "De ce ai căutat pe dumnezeii poporului
acestuia, care n-au fost în stare să-şi scape poporul din mâna
ta?"
16. Când el i-a grăit
aceste vorbe, regele i-a răspuns: "Te-a pus cineva să fii
sfătuitor regelui? Stăpâneşte-te, ca nu cumva să fii
ucis". Şi s-a oprit proorocul şi a zis: "Ştiu
că Dumnezeu a hotărât să te piardă, pentru că ai
făcut acest lucru şi nu ai ascultat sfatul meu!"
17. Atunci s-a sfătuit
Amasia, regele lui Iuda, cu ai săi şi a trimis la Ioaş, fiul
lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui Israel, ca să-i spună:
"Vino să ne vedem unul cu altul!"
18. Iar Ioaş, regele
lui Israel, a trimis la Amasia, regele lui Iuda, ca să-i spună:
"Spinul, care este în Liban, a trimis să-i spună cedrului,
care este tot în Liban: Dă pe fiica ta fiului meu de femeie. Însă
fiarele sălbatice, care sunt în Liban, au trecut pe lângă acest
spin şi l-au călcat.
19. Tu zici: Iată eu
am bătut pe Edomiţi şi s-a înălţat inima ta de
mărire deşartă. Şezi mai bine acasă şi te
astâmpără; de ce să te apuci de un lucru primejdios, prin care
să cazi şi tu şi Iuda cu tine?"
20. Dar Amasia nici n-a
vrut să audă, fiindcă aceasta a fost de la Dumnezeu
să cadă el în mâna lui Ioaş, pentru că a căutat pe
dumnezeii Edomiţilor.
21. Şi a venit
Ioaş, regele lui Israel, să dea ochi unul cu altul, el şi cu
Amasia, regele lui Iuda, la Bet-Şemeş, care este în Iuda.
22. Şi Iuda a fost bătut
de Israel şi fiecare a fugit la cortul său.
23. Şi pe Amasia,
regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, l-a prins Ioaş,
regele lui Israel, la Bet-Şemeş, şi l-a dus la, Ierusalim
şi a dărâmat zidul Ierusalimului pe o întindere de patru sute de
coţi, de la porţile lui Efraim până la porţile din
colţul cetăţii;
24. Apoi a luat tot aurul
şi argintul şi toate vasele care erau în templul lui Dumnezeu, sub
îngrijirea lui Obed-Edom şi vistieriile casei regelui, precum şi
oameni ca ostatici şi s-a întors cu ei în Samaria.
25. Amasia, fiul lui
Ioaş, regele lui Iuda, a mai trăit după moartea lui Ioaş,
fiul lui Ioahaz, cincisprezece ani.
26. Celelalte fapte ale lui
Amasia, cele dintâi şi cele de pe urmă, se află scrise în
cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel.
27. De pe timpul când
Amasia s-a abătut de la Domnul, s-a urzit în Ierusalim o uneltire
împotriva lui şi a fugit la Lachiş, dar l-au omorât acolo.
28. Şi l-au adus pe
cai şi l-au înmormântat cu părinţii lui în cetatea lui
Iuda.
|