CAPITOLUL 42
Proorocie despre Mesia.
l. Iată Sluga Mea pe Care o sprijin,
Alesul Meu, întru Care binevoieşte
sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu
şi El va propovădui popoarelor legea Mea.
2. Nu va striga, nici nu va
grăi tare, şi în pieţe nu se va auzi glasul Lui.
3. Trestia frântă nu o
va zdrobi şi feştila ce fumegă nu o va stinge. El va
propovădui legea Mea cu
credincioşie;
4. El nu va fi nici obosit,
nici sleit de puteri, până ce nu va fi aşezat legea pe pământ;
căci învăţătura Lui toate ţinuturile o
aşteaptă.
5. Aşa
grăieşte Domnul cel Atotputernic, Care a făcut cerurile
şi le-a întins, Care a întărit pământul şi cele de pe el,
Care a dat suflare poporului de pe el şi duh celor ce umblă pe
întinsul lui:
6. "Eu, Domnul, Te-am
chemat întru dreptatea Mea şi Te-am
luat de mână şi Te-am ocrotit şi Te-am dat ca legământ al
poporului Meu, spre luminarea
neamurilor;
7. Ca să deschizi
ochii celor orbi, să scoţi din temniţă pe cei robiţi
şi din adâncul închisorii pe cei ce locuiesc intru întuneric.
8. Eu sunt Domnul şi
acesta este numele Meu. Nu voi da
nimănui slava Mea şi nici
chipurilor cioplite cinstirea Mea".
9. Cele proorocite
altădată s-au împlinit şi altele mai noi vă vestesc;
înainte ca să ia fiinţă vi le dau de ştire.
10. Cântaţi Domnului
cântare nouă, cântaţi în strune laudele Lui până la marginile
pământului! Marea să se zbuciume
cu tot ce este în ea, ostroavele şi locuitorii lor!
11. Pustiul şi
cetăţile lui să înalţe glas, şi satele în care are
sălaş Chedar! Locuitorii din Sela să chiuie de veselie;
şi din vârfurile munţilor să strige de bucurie!
12. Să
preaslăvească pe Domnul şi lauda Lui s-o vestească în
depărtatele ostroave.
13. Domnul iese ca un
viteaz, ca un războinic Îşi aprinde râvna Lui; strigă
puternic, un strigăt de război. Împotriva vrăjmaşilor Lui
El luptă ca un viteaz!
14. Tăcut-am
multă vreme, stat-am liniştit şi mi-am stăpânit
tăcerea; acum, ca o femeie care naşte, voi suspina, voi striga
şi voi răsufla!
15. Munţii
îi voi pustii, la fel şi dealurile, toată verdea]a lor o voi usca;
pâraiele le voi preface în văi uscate şi bălţile
fără apă le voi lăsa.
16. Îndrepta-voi pe cei
orbi pe drumuri pe care nu le cunosc, pe poteci neştiute îi voi
povăţui; întunericul îl voi preface înaintea lor în lumină
şi povârnişurile în câmpii întinse. Acestea sunt
făgăduinţele Mele pe care le
voi împlini şi cu vederea nu le voi trece.
17. Să dea înapoi
şi să se ruşineze cei ce îşi pun nădejdea în idoli,
cei ce zic chipurilor turnate: "Voi sunteţi dumnezeii
noştri!
18. Surzilor, auziţi;
orbilor, priviţi, vedeţi!
19. Cine este orb,
fără numai sluga Mea? Cine este surd
ca trimisul Meu? Cine este orb ca cel de un
neam cu Mine şi surd ca Slujitorul
Domnului?
20. Tu multe ai văzut
fără să te uiţi cu luare-aminte, urechile ti-au fost
deschise, dar n-ai auzit.
21. Binevoit-a Domnul întru
dreptatea Lui ca legea Lui s-o facă mare şi
măreaţă.
22. Dar poporul Lui este
jefuit şi pustiit; închişi toţi în peşteri şi
ascunşi în temniţe. Prădaţi au fost şi nimeni nu i-a
scăpat, jefuiţi şi nimeni n-a zis: "Daţi înapoi!"
23. Cine dintre voi va
pleca urechea la acestea, va fi cu luare-aminte şi va asculta la cele ce
vor să fie?
24. Cine a dat pe Iacov
jafului şi pe Israel jefuitorilor? Oare nu Domnul, împotriva Căruia
noi am păcătuit, ale Cărui căi n-am voit să le
urmăm şi a Cărui lege n-am ascultat-o?
25. El a vărsat asupra
lor iuţimea mâniei Lui şi furiile războiului. Văpaia i-a cuprins şi n-au priceput;
arşi au fost şi n-au luat seama.
|