CAPITOLUL 47
Proorocie pentru căderea Babilonului.
1. "Coboară-te
şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului,
stai pe pământ fără tron, fiică a Caldeilor, că nu
te va mai numi nimeni pe tine gingaşă şi
plăcută!
2. Învârteşte la
râşniţă şi macină făină, dă-ţi
la o parte vălul tău, ridică-şi veşmântul tău,
rămâi cu picioarele goale şi treci râurile!
3. Goliciunea ta să se
descopere, să se vadă ruşinea ta. Mă
voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni",
4. Zice Izbăvitorul
nostru; Domnul Savaot este numele Lui, Sfântul lui Israel!
5. "Stai
tăcută şi mai la întuneric, fiică a Caldeilor, nimeni nu
te va mai chema pe tine stăpâna regatelor".
6. Mâniat
am fost pe poporul Meu, pângărit-am
moştenirea Mea şi am dat-o în mâna
ta. Dar tu n-ai avut milă şi asupra bătrânului ai apăsat
cu jug greu.
7. Şi tu îţi
închipuiai: "Fi-voi pe veci stăpână!", dar niciodată
n-ai cugetat şi de sfârşit nu ti-ai adus aminte!
8. Şi acum
ascultă, tu cea în plăceri crescută, care stăpâneai
fără de grijă şi ziceai în inima ta: "Nimeni alta nu
este ca mine! Nu voi rămâne
văduvă şi nu voi şti ce este lipsa de copii!"
9. Şi aceste două
într-o clipă, în aceeaşi zi, vor da peste tine: lipsa de copii
şi văduvia; şi te vor copleşi cu toată mulţimea
şi puterea fermecătoriilor şi vrăjitoriilor tale!
10. intru
fărădelegile tale tu nădăjduiai şi ziceai:
"Nimeni nu mă vede!" Înţelepciunea ta şi
ştiinţa ta te-au amăgit astfel, că ziceai în inima ta:
"Eu şi nimeni alta nu este ca mine!"
11. Drept aceea va veni
peste tine o nenorocire pe care tu nu vei şti să o înlături cu
frumuseţea ta şi te va copleşi nenorocirea pe care tu nu o vei
putea ocoli şi pe neaşteptate va da peste tine pieirea,
fără să fi avut vreme s-o prevesteşti!
12. Păstrează
pentru tine fermecătoriile tale şi vrăjitoriile cu care te-ai
trudit din tinereţe, poate îţi vor sluji, poate vei insufla
temere!
13. Tu te-ai obosit
întrebând pe atâţia sfătuitori! Să iasă la iveală
şi să te izbăvească acei care măsoară cerul
şi iscodesc stelele; care în fiecare lună nouă spun ceea ce se
va întâmpla.
14. Iată-i ca pleava
pe care o mistuie focul, aşa vor ajunge ei şi de puterea
flăcărilor viaţa lor nu vor putea s-o scape căci nu va fi
jeratic la care să se încălzească, nici vatră ca să
stea dinaintea ei.
15. Aşa se va întâmpla
cu aceia pe care te-ai ostenit să-i întrebi şi cu care ai
făcut negoţ din vremea tinereţii tale. Fiecare va pleca la ale
sale şi nimeni nu va fi să te scape".
|