Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • CARTEA A TREIA A LUI EZDRA
    • CAPITOLUL 4
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 4 
Biruinţa adevărului. Darius înapoiază vasele cele sfinte, dând Iudeilor voie pentru zidirea Ierusalimului şi a templului Domnului. 

l. Şi a început vorbească cel de-al doilea, care spusese este mai tare regele
2. O, bărbaţilor! Au nu sunt mai tari oamenii care stăpânesc pământul şi marea şi toate câte sunt în ele
3. Iar regele mai tare este şi domneşte peste toţi şi-i stăpâneşte, şi orice le-ar porunci ei fac; de le va zice facă război unul împotriva altuia, fac
4. Şi de-i va trimite împotriva vrăjmaşilor, merg şi surpă munţi şi ziduri şi turnuri
5. Ucid şi se ucid, şi cuvântul regelui nu-l calcă; şi de vor birui, regelui îi aduc toate, şi câte vor prăda, şi celelalte toate i le aduc
6. Şi câţi nu se duc la război şi nu luptă, ci lucrează pământul, iarăşi după ce seamănă şi seceră, aduc regelui
7. Şi unul pe altul silind aduc dajdie regelui, şi el unul singur este
8. De va zice omoare, omoară; de va zice lase, lasă; de va zice bată, bate
9. A zis pustiiască, pustiesc; a zis zidească, zidesc; a zis taie, taie; a zis răsădească, răsădesc
10. Şi tot poporul lui şi oştirea lui de el unul ascultă, şi la toate acestea el şade, mănâncă, şi bea şi doarme
11. Şi aceştia păzesc în jurul lui şi nimeni nu poate meargă şi facă lucrurile sale, nici nu pot nu-l asculte
12. O, bărbaţilor! Cum nu este tare regele, este aşa de ascultat! Şi a tăcut
13. Iar al treilea, care vorbise despre femei şi despre adevăr, este Zorobabel. El a început a grăi
14. O, bărbaţilor! Drept este cel mai mare este regele, şi mulţi sunt oamenii, şi tare este vinul
15. Dar cine îi stăpâneşte sau cine domneşte peste ei? Au nu sunt femeile? Femeile au născut pe regele şi pe tot poporul care stăpâneşte marea şi pământul
16. Şi din ele s-au născut, şi acestea au crescut pe cei ce sădesc viile, din care se face vinul
17. Ele fac îmbrăcămintea oamenilor, şi tot ele prilejuiesc mărirea oamenilor, şi omenii nu pot fi fără de femei
18. Şi de vor aduna aur şi argint şi tot lucrul frumos, când văd o femeie frumoasă la chip şi la frumuseţe
19. Pe toate acestea lăsându-le, la ea caută şi cu gura căscată privesc la ea, şi toţi pe ea o aleg mai mult decât aurul şi decât argintul şi decât tot lucrul frumos
20. Lasă omul pe tatăl său, care l-a hrănit, şi ţara sa, şi se lipeşte de femeia sa
21. Şi cu femeia lui îşi sufletul şi nu-şi mai aduce aminte nici de tatăl său, nici de mama sa, nici de tară
22. Şi din acestea se cuvine ştiţi voi femeile stăpânesc
23. Oare nu trudiţi şi osteniţi, şi toate le aduceţi şi le daţi femeilor, şi ia omul sabia sa, şi iese la drumuri tâlhărească şi fure, şi plutesc pe mare şi pe fluvii
24. Şi pe leu vede şi în întuneric merge, şi ceea ce fură şi răpeşte şi jefuieşte, iubitei aduce
25. Şi mai mult iubeşte omul pe femeia sa, decât pe tatăl său şi pe mama sa
26. Şi mulţi şi-au ieşit din minţi din pricina femeilor şi au ajuns robi pentru ele
27. Şi mulţi au pierit, au greşit şi au păcătuit din pricina femeilor
28. Şi acum nu-mi credeţi mie? Cu adevărat mare este regele în puterea lui şi toate ţinuturile se tem a se atinge de el
29. Dar eu l-am văzut pe el şi pe Apamina, fata lui Bartac, cel cu faimă, concubina regelui, şezând de-a dreapta regelui
30. Ea a luat diadema de pe capul regelui şi, punând-o pe capul său, da palme regelui cu stânga
31. Şi la acestea regele, se uita la ea cu gura căscată; şi dacă ea râdea cu el, şi el râdea, şi dacă ea se supăra pentru ceva, el o măgulea, ca se împace cu el
32. O, bărbaţilor! Cum nu sunt tari femeile, de vreme ce fac aşa
33. Atunci regele şi dregătorii s-au uitat unul la altul
34. Şi a început a grăi şi despre adevăr. O, bărbaţilor! Tari sunt femeile. Mare este pământul şi înalt este cerul şi iute la alergat soarele, căci într-o zi se întoarce şi înconjoară cerul şi iarăşi aleargă la locul său
35. Au nu este mare cel ce face acestea? Dar adevărul este şi mai mare şi mai puternic decât toate
36. Tot pământul cheamă adevărul, şi cerul pe el îl binecuvântează, şi toate lucrurile se clatină şi se cutremură, şi nimic la el nu este strâmb
37. Nedrept este vinul, nedrept este regele, nedrepte sunt femeile, nedrepţi sunt toţi fiii oamenilor şi nedrepte sunt toate lucrurile lor, cele ce sunt ca acestea, şi nu este în ele adevăr, şi, din pricina nedreptăţii lor, toţi pier
38. Iar adevărul rămâne şi este tare în veac şi trăieşte şi domneşte în veacul veacului
39. El nu caută la faţa oamenilor şi nu părtineşte, ci cele drepte face tuturor, fie nedrepţi, fie răi, şi la toţi sunt plăcute lucrurile lui, şi în judecata lui nimic nu este nedrept
40. Aceasta este tăria, împărăţia, puterea şi mărirea tuturor veacurilor! Binecuvântat fie Dumnezeul adevărului
41. Şi a încetat a grăi, şi tot poporul atunci a răspuns şi a strigat: "Mare este adevărul şi mai puternic decât orice!" 
42. Atunci regele i-a zis: "Cere orice vei vrea, mai mult decât cele scrise, şi îţi voi da, pentru te-ai aflat mai înţelept, şi alături de mine vei şedea şi ruda mea te vei chema!" 
43. Atunci el a zis regelui: "Adu-şi aminte de făgăduinţa pe care ai făcut-o zideşti Ierusalimul, în ziua în care înălţimea ta ai luat domnia
44. Şi trimiţi înapoi toate vasele cele luate din Ierusalim, pe care le-a ales Cirus, când a făgăduit dărâme Babilonul şi a făgăduit le va trimite acolo
45. Şi tu ai făgăduit zideşti templul Domnului, pe care îl arseseră Edomiţii, când a fost pustiită Iudeea de Caldei
46. Şi acum aceasta este ce te rog, stăpâne rege, şi ce cer de la tine! Aceasta este fapta cea mare pe care s-o săvârşeşti! Acum te rog împlineşti făgăduinţa pe care ai dat-o prin gura ta înaintea Împăratului cerului!" 
47. Atunci, sculându-se regele Darius, l-a sărutat şi a scris pentru el scrisori către toţi dregătorii, cârmuitorii ţinuturilor, căpeteniile oştirilor şi satrapii, ca să-l petreacă pe el şi pe toţi cei cu el, care se suie zidească Ierusalimul
48. Şi la toţi cârmuitorii locurilor din Cele-Siria şi din Fenicia şi la cei din Liban a scris scrisori, ca ducă lemne de cedru din Liban la Ierusalim şi împreună cu el zidească cetatea
49. Şi a dat scris la toţi Iudeii care voiau se suie de la regat în Iudeea sunt liberi; iar cei care au puterea, cârmuitorul de ţinut şi satrapul şi economul, nu meargă la uşile lor
50. Şi toată ţara pe care o stăpânesc ei, fie scutită de dări, şi ca Edomiţii părăsească satele pe care mai înainte le stăpâneau de la Iudei
51. Şi la zidirea templului Domnului dea pe an douăzeci de talanţi până ce se va isprăvi zidirea
52. Şi la jertfelnic arderi de tot se aducă în toate zilele, precum au poruncă; alţi şaptesprezece talanţi aducă, şi peste an zece
53. Şi toţi cei ce vin din Babilon zidească cetatea, fie liberi, ei şi fiii lor şi toţi preoţii care i-ar însoţi
54. Şi a scris şi despre veniturile şi despre odăjdiile preoţilor în care ei slujesc
55. Şi a scris se dea dare leviţilor până în ziua când se va termina templul Domnului şi Ierusalimul se va zidi
56. Şi la toţi cei ce păzesc cetatea a scris le dea lor loturi şi simbrie
57. Şi a trimis toate vasele pe care le alesese Cirus de la Babilon, şi tot ceea ce făgăduise Cirus facă, el a poruncit facă şi le trimită la Ierusalim
58. Şi când a ieşit tânărul Zorobabel, ridicându-şi faţa la cer înaintea Ierusalimului, a binecuvântat pe împăratul cerului, zicând
59. "De la Tine este biruinţa şi de la Tine este înţelepciunea şi a Ta este slava, şi eu sunt robul Tău
60. Binecuvântat eşti Tu, Cel care mi-ai dat mie înţelepciune, şi pe Tine Te preaslăvesc, Doamne al părinţilor noştri!" 
61. Şi a luat scrisorile şi a ieşit, a venit în Babilon şi a vestit tuturor fraţilor săi
62. Şi au binecuvântat pe Dumnezeul părinţilor lor, căci le-a dat libertate şi învoire, ca se întoarcă 
63. Şi zidească Ierusalimul şi templul în care s-a numit numele Domnului. Şi ei au petrecut cu cântări şi cu bucurie şapte zile




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License