Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • CARTEA ÎNTELEPCIUNII LUI SOLOMON
    • CAPITOLUL 14
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 14 
Care a fost începutul idolilor şi al închinării lor şi ce răutăţi urmează din închinarea la idoli. 

l. Altul voind meargă pe apă şi călătorească prin cumplitele valuri se roagă la un lemn mai şubred decât luntrea care îl poartă
2. Această luntre a fost născocită de pofta de câştig şi a întruchipat-o agerimea lucrătorului
3. Ci, o, Părinte, pronia Ta o cârmuieşte, Tu, Care ai deschis cărări în mare şi drum nerătăcitor în volbura valurilor
4. Şi cu aceasta arătat-ai poţi izbăveşti din orice primejdie, aşa încât cineva, chiar fără aibă ştiinţa corăbierului, poată porni pe mare. Tu nu voieşti ca preaînţeleptele Tale lucrări rămână deşarte, de aceea oamenii, încredinţându-şi viaţa unui lemn de tot slab
5. Trec prin valuri pe o plută şi scapă de moarte
6. Iar de demult, când au pierit trufaşii uriaşi, nădejdea întregii lumi a scăpat într-o barcă şi barca, îndrumată de mâna Ta, a lăsat omenirii sămânţa urmaşilor
7. Şi binecuvântat este lemnul care slujeşte la o trebuinţă binecuvântată
8. Dar idolul făcut de mâna omenească este blestemat, şi el şi acel care l-a făcut; acesta pentru l-a făcut, iar idolul pentru , stricăcios fiind, i s-a zis dumnezeu
9. Dumnezeu urăşte deopotrivă şi pe nelegiuiţi şi nelegiuirea lor
10. Lucrul şi lucrătorul var fi deopotrivă pedepsiţi
11. Pentru aceea, idolii neamurilor vor fi cercetaţi spre pieire, fiindcă, deşi sunt făpturi, au ajuns urâciune, sminteală pentru sufletele oamenilor şi laţ pentru picioarele celor fără de minte
12. Gândul plăsmuirii de idoli a fost începutul aprinderii spre desfrâu, şi născocirea lor a fost pierderea vieţii
13. Fiindcă n-au fost de la început şi nu vor fi totdeauna
14. Prin deşarta mărire omenească au intrat în lume, astfel apropiatul lor sfârşit este hotărât înaintea lui Dumnezeu
15. Un tată, întristându-se cu amară jale pentru copilul său răpit înainte de vreme, i-a făcut chipul şi pe cel care ieri încă nu era decât un om mort, îl cinsteşte acum ca pe un dumnezeu şi a rânduit celor din casa sa taine şi slujbe
16. După aceea, cu vremea, întărindu-se acest păgânesc obicei, s-a păzit ca o lege şi, din poruncile tiranilor, a ieşit cinstirea chipurilor cioplite
17. Când popoarele nu puteau să-i cinstească de faţă, pentru locuiau departe, făceau o asemuire după chipul depărtat şi potriveau un chip văzut al împăratului preacinstit, aşa încât dea celui ce nu era de faţă aceleaşi sârguincioase închinări ca şi cum ar fi de faţă
18. Şi pentru izbânda acestei închinări, cei care erau neştiutori au fost şi ei împinşi de pofta de slavă a meşterului
19. Pentru el, voind placă stăpânitorului, şi-a pus tot meşteşugul ca facă asemănarea cât mai frumoasă
20. Iar mulţimile, înşelându-se prin frumuseţea lucrului, l-au socotit acum ca dumnezeu pe cel care mai înainte îl cinsteau ca pe un om
21. Şi aceasta a fost o înşelăciune pentru viaţa oamenilor, ei, bătuţi de nevoi sau robiţi de tiranie, au dat pietrelor şi lemnelor numele ce nu se poate da la nimic de pe pământ
22. Apoi n-a fost destul au rătăcit întru cunoaşterea lui Dumnezeu, ci, vieţuind - din întunericul minţii lor - în război necurmat, au numit pace atâtea rele
23. Ei făceau slujbe în care ucideau chiar pe copiii lor, sau săvârşeau taine ascunse sau beţii nebuneşti după barbare obiceiuri
24. Şi nici viaţa, nici căsătoriile nu le mai păzeau curate, ci unul pe altul ucidea prin viclenie sau îl batjocorea prin desfrânare
25. Toate se învălmăşesc în sânge şi ucidere, în furtişag şi vicleşug, în stricăciune şi necredinţă, în răzvrătire şi jurământ strâmb
26. În prigonirea celor buni şi uitarea binefacerilor primite, în pângărirea sufletelor şi răsturnarea trupeştilor nevoi, în tulburarea căsătoriilor şi desfrânare şi dezmăţ sub ochii tuturor
27. Căci închinarea la idolii cei deşerţi, care nici n-ar trebui pomeniţi, este începutul, pricina şi sfârşitul a tot răul
28. Desfătările lor sunt nişte bucurii smintite, proorociile lor sunt mincinoase, ei trăiesc în nedreptate şi jură strâmb cu uşurinţă
29. Ca unii care nădăjduiesc în idolii cei fără de suflet, când jură strâmb, ei nu se tem li se va dovedi nedreptatea
30. Şi din două părţi pedeapsa va da peste ei, întâi pentru au cugetat greşit despre Dumnezeu, închinându-se idolilor, şi al doilea pentru , vicleni fiind, au jurat împotriva adevărului, dispreţuind tot ce este sfânt
31. Căci nu puterea idolilor pe care s-au jurat, ci pedeapsa cuvenită păcătoşilor, aceea prigoneşte pururea păcatul celor ce au greşit




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License