Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • CARTEA ÎNTÂI A MACABEILOR
    • CAPITOLUL 3
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 3 
Războaiele lui Iuda Macabeul cu Apoloniu şi cu Siron, căpeteniile oştirilor lui Antioh. 

1. Şi s-a sculat Iuda, care s-a chemat Macabeul, fiul lui, în locul lui
2. Şi ajutându-l toţi fraţii lui şi toţi câţi se lipiseră de tatăl lui, au pornit războiul pentru Israel cu veselie
3. Şi a răspândit faima poporului său şi s-a îmbrăcat cu zaua ca un uriaş şi s-a încins cu armele cele de război şi a pornit luptele, apărând tabăra cu sabie
4. Şi s-a asemănat leului în lucrurile sale şi ca un pui de leu răcnind la vânat
5. Şi a gonit pe cei fără de lege, certându-i şi pe cei care tulburau pe poporul său i-a ars cu foc
6. Şi s-au tras toţi cei fără de lege de frica lor şi toţi lucrătorii fărădelegii împreună s-au tulburat şi a sporit mântuirea în mâna lui
7. Şi a amărât împăraţi mulţi şi a veselit pe Iacov cu faptele sale şi până în veac pomenirea lui întru binecuvântare
8. Şi, trecând prin cetăţile lui Iuda, a pierdut pe cei nelegiuiţi din ele şi a abătut mânia de la Israel
9. Şi s-a vestit până la marginile pământului şi a adunat pe cei care piereau
10. Şi a adunat Apoloniu neamuri şi de la Samaria putere mare, ca facă război împotriva lui Israel
11. Şi a prins de veste Iuda şi a ieşit înaintea lui şi l-a bătut şi l-a omorât şi mulţi au căzut răniţi, iar ceilalţi au fugit
12. Şi au luat prăzile lor şi sabia lui Apoloniu a luat-o Iuda şi cu aceea a făcut război în toate zilele
13. Şi auzind Siron, mai-marele puterii Siriei, a strâns Iuda cu sine adunare şi ceata credincioşilor şi a celor care ies la război, a zis
14. Îmi voi face nume şi voi mări întru domnie şi voi bate pe Iuda şi pe cei care sunt cu el şi pe cei care nu ascultă de cuvântul regelui
15. Şi a purces împreună cu tabăra păgânilor cea tare, care venise să-i ajute facă izbândă împotriva fiilor lui Israel
16. Şi când s-a apropiat de suişul Bethoronului, a ieşit Iuda înaintea lui cu puţini
17. Şi văzând vine oştirea în întâmpinarea lor, au zis către Iuda: Oare noi, puţini, vom putea ne războim cu atâta mulţime? Căci am slăbit ajunând astăzi
18. Şi a zis Iuda: Lesne este închizi pe mulţi în mâinile celor puţini şi nu este osebire înaintea Dumnezeului cerului dacă mântuirea vine prin mulţi sau prin puţini
19. nu în mulţimea oştirii stă biruinţa războiului, ci din cer este puterea
20. Aceia vin asupra noastră cu semeţie multă şi cu fărădelege, ca ne piardă pe noi şi pe femeile noastre şi pe fiii noştri şi ca ne prade
21. Iar noi ne războim pentru sufletele noastre şi pentru legile noastre
22. Însuşi Domnul îi va zdrobi sub ochii noştri; voi nu temeţi de ei
23. Şi după ce a încetat a grăi, au sărit asupra lor fără de veste, iar Siron şi oştirea lui au fost zdrobiţi înaintea lui
24. Şi i-au urmărit pe povârnişul Bethoronului până la câmp şi au căzut dintre ei ca vreo opt sute de bărbaţi, iar ceilalţi au fugit la Filisteni
25. Şi a început intre frica de Iuda şi de fraţii lui şi spaima între neamurile cele dimprejurul lor
26. Şi a ajuns până la rege numele lui şi de războaiele lui Iuda vorbeau toate neamurile
27. Iar după ce a auzit regele Antioh cuvintele acestea, s-a mâniat şi, trimiţând, a adunat toate oştirile împărăţiei sale, o armată foarte mare
28. Şi deschizând vistieria sa, a dat plata ostaşilor lui pe un în şi le-a poruncit într-un an fie gata la poruncă
29. Iar dacă a văzut s-a sfârşit argintul din vistierii şi birurile ţării sunt puţine pentru vrajba şi rana ce a făcut pe pământ, strigând legile care au fost din zilele cele dintâi
30. S-a temut ca nu cumva nu aibă şi a doua oară cheltuieli şi daruri, ca acelea pe care le dăduse mai înainte cu mână largă, întrecând cu dărnicia pe toţi cei care au fost mai înainte de el
31. Şi se îndoia eu sufletul său foarte şi s-a sfătuit meargă în Persia, ia dăjdiile ţărilor şi adune argint mult
32. Şi a lăsat pe Lisias, om cu vază şi de neam regesc, mai mare peste lucrurile regelui, de la râul Eufratului până la hotarele Egiptului
33. Şi crească pe Antioh, fiul lui, până ce se va întoarce el
34. Şi i-a dat jumătate din oştire şi elefanţi şi i-a dat porunci despre toate lucrările, care avea în gând, şi mai ales despre locuitorii Iudeii şi ai Ierusalimului
35. Ca trimită asupra lor oştire zdrobească şi nimicească tăria lui Israel şi rămăşiţa Ierusalimului şi piardă pomenirea lor din acest loc 
36. Şi aşeze oameni de alt neam în toate hotarele lor şi le dea cu sorţi pământul lor
37. Iar regele a luat cealaltă jumătate de oştire, care rămăsese, şi s-a sculat din Antiohia, cetatea stăpânirii sale, în anul o sută patruzeci şi şapte
38. Şi a trecut apa Eufratului şi mergea prin ţările cele de sus. Şi a ales Lisias pe Ptolomeu, fiul lui Dorimene, şi pe Nicanor şi pe Gorgias, bărbaţi tari dintre prietenii regelui
39. Şi a trimis cu ei patruzeci de mii de pedestraşi şi şapte mii de călăreţi, ca vină în tara Iudeii şi o strice de tot, după cuvântul regelui
40. Şi s-au sculat cu toată puterea lor şi au venit şi au tăbărât aproape de Emaus în câmpie
41. Şi au auzit neguţătorii ţării numele lor şi au luat argint şi aur mult şi slugi şi au venit la tabără, ca ia pe fiii lui Israel robi
42. Şi s-a adăugat la el puterea Siriei şi a pământului celor de alt neam
43. Şi a văzut Iuda şi fraţii lui s-au înmulţit răutăţile şi oştirile au tăbărât în hotarele lor şi au înţeles cuvintele regelui care poruncise nimicirea poporului
44. Şi a zis fiecare către aproapele său: ridicăm surparea poporului nostru şi facem război pentru el şi pentru cele sfinte
45. Şi s-a strâns adunarea, ca fie gata la război şi se roage şi ceară mila şi îndurările Domnului
46. Şi Ierusalimul era locuit ca un pustiu; nu avea cine intre şi iasă dintre cei născuţi ai lui şi locul sfânt era călcat şi fiii celor de neam străin erau la marginea cetăţii şi acolo era sălaşul neamurilor, şi s-a luat bucuria de la Iacov şi s-au sfârşit fluierul şi alăuta
47. Şi s-au adunat şi au venit la Miţpa, în preajma Ierusalimului, locul rugăciunii lui Israel mai înainte era la Miţpa
48. Şi au postit în ziua aceea şi s-au îmbrăcat cu saci şi cenuşă au pus pe capetele lor şi şi-au rupt hainele
49. Şi au deschis cărţile legii, în care neamurile căutau găsească potriviri cu idolii lor
50. Şi au adus hainele preoţeşti şi pârga şi zeciuielile şi au pus înainte pe nazireii cei care împliniseră zilele lor
51. Şi au strigat cu glas mare la cer, zicând: Ce vom face acestora şi unde îi vom duce
5?. Şi sfintele Tale s-au călcat şi s-au pângărit şi preoţii Tăi sunt în plângere şi în smerire
53. Şi iată neamurile s-au adunat asupra noastră ca ne piardă pe noi; Tu ştii cele ce gândesc ei asupra noastră
54. Cum vom putea sta împotriva lor, de nu ne vei ajuta Tu? Şi au trâmbiţat cu trâmbiţele şi au strigat cu glas mare
55. Şi după aceasta a pus Iuda povăţuitori poporului peste mii şi peste sute şi peste cincizeci şi peste zece
56. Şi a zis celor care zideau case şi celor care îşi logodiseră femei şi sădiseră vii şi celor fricoşi, se întoarcă fiecare la casa lui, după lege
57. Şi a purces oastea şi a tăbărât la miazăzi de Emaus
58. Şi a zis Iuda: Încingeţi-vă şi faceţi fii tari şi fiţi gata pentru dimineaţă, ca porniţi război împotriva neamurilor acestora care s-au adunat împotriva noastră, ca ne piardă pe noi şi templul nostru
59. mai bine este murim în război, decât vedem răutăţile aduse neamului nostru şi sfintelor
60. Iar precum  va fi voia în cer aşa fie




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License