Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • CARTEA A DOUA A MACABEILOR
    • CAPITOLUL 6
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 6 
Pângărirea templului Domnului de către păgâni; moartea lui Eleazar. 

1. Şi nu după multă vreme, a trimis regele pe un bătrân atenian, ca silească pe Iudei se lase de legile lor părinteşti şi nu mai trăiască după legile lui Dumnezeu
2. Şi pângărească şi templul din Ierusalim şi să-l numească al lui Zeus Olimpianul, iar pe cel din Garizim, al lui Zeus, iubitorul de oaspeţi, precum erau locuitorii locului
3. Ci cu anevoie şi grea era poporului tocmeala răutăţii acesteia
4. Căci păgânii au pângărit templul cu desfrânări şi beţii, desfătându-se cu desfrânatele în sfintele curţi, şi aducând cele ce nu se cuvenea
5. Şi altarul s-a umplut de lucruri nelegiuite, pe care le oprea legea
6. Şi nu era voie nici a ţine ziua Domnului, nici a păzi sărbătorile părinteşti, nici măcar a spune eşti Iudeu
7. Şi erau duşi cu sila la jertfele care se aduceau în fiecare lună de ziua naşterii regelui, şi când era sărbătoarea lui Dionysos, erau siliţi Iudeii, având cununi de iederă, ia parte la alaiul în cinstea lui Dionysos
8. Şi din îndemnul lui Ptolomeu a ieşit poruncă în cetăţile elineşti cele de prin vecini, ca şi pe Iudei la fel să-i facă jertfească
9. Iar pe cei care nu vor vrea treacă la obiceiurile elineşti, să-i omoare; de aceea, nimic altceva nu se vedea decât numai greutăţi cu care erau asupriţi
10. s-au adus două femei, care au fost pârâte şi-au tăiat împrejur pruncii lor. Pentru aceea au spânzurat pruncii de sânii lor şi prin cetate, pe uliţe purtându-le, le-au aruncat jos de pe zid de au murit
11. Iar alţii alergau la peşterile cele de pe aproape, ca ascunzându-se serbeze ziua de odihnă. De acest lucru, dându-se ştire lui Filip, i-a ars, fără ca ei se împotrivească pentru mărirea acelei preacinstite zile
12. Rog dar pe cei care vor citi această carte, nu se îngrozească din cauza acestor suferinţe; ci socotească aceste munci, nu spre pieire, ci spre învăţătură au fost neamului nostru
13. dacă Domnul nu lasă multă vreme pe cei care lucrează fărădelege, ci degrabă îi aruncă în munci, este semn de mare facere de bine
14. pe când la alte neamuri cu îndelungă răbdare aşteaptă Domnul, până ce vor ajunge la plinirea păcatelor şi apoi să-i muncească; asupra noastră aşa a socotit este bine ca, nu la sfârşitul păcatelor ajungând noi, aducă pedeapsă asupra noastră
15. Pentru aceea niciodată nu depărtează mila de la noi, ci, certându-ne cu nevoi, nu părăseşte pe poporul Său
16. Însă acestea fie zise, pentru ca ne aducem aminte
17. Iar după aceste puţine cuvinte se cuvine venim la poveste
18. Unui om anume Eleazar, care era cărturar de frunte şi trecut cu vârsta şi la faţă foarte frumos, căscându-i gura, îl silea mănânce carne de porc
19. Iar el mai vârtos primind moartea cea de cinste, decât viaţa cea de urâciune, de bună voie s-a dus la munci
20. Scuipând carnea din gura lui şi apropiindu-se de moarte, aşa cum se cuvine a se apropia cei care îndrăznesc a se apăra de cele ce nu se cuvine le mănânce, oricare ar fi dragostea vieţii
21. Iar cei care erau rânduiţi la acea nelegiuită jertfă, pentru că-l cunoşteau de mulţi ani pe omul acesta, luându-l deoparte, îl rugau aducă alte cărnuri făcute de el, care îi erau slobod a le mânca şi se prefacă tocmai ca şi cum ar mânca de cele ce a poruncit regele din cărnurile jertfei
22. Ca, făcând aceasta, scape de moarte şi, pentru prietenia veche cu ei, va afla milă
23. Iar el gând bun luând şi vrednic fiind de vârstă şi de adâncile bătrâneţi, şi de cinstitele cărunteţi, care şi le agonisise şi de creşterea cea foarte bună din pruncie şi mai vârtos de cea sfântă şi de rânduiala legii, pusă de Dumnezeu, îndată a răspuns, zicând să-l trimită curând la moarte
24. " nu se cuvine vârstei noastre a făţărnici, ca mulţi din cei tineri socotească cum Eleazar cel de nouăzeci de ani a trecut la obiceiurile celor de alt neam
25. Şi din pricina prefăcătoriei mele, pentru această puţină şi scurtă vreme, ei se amăgească prin mine şi urâciune şi ocară bătrâneţilor să-mi agonisesc
26. deşi în această vreme de acum voi scăpa de munca de la oameni, dar din mâinile Atotputernicului, nici viu, nici mort nu voi scăpa
27. Pentru aceea, bărbăteşte acum dându-mi viaţa, voi arăta vrednic de bătrâneţe
28. Şi celor tineri pildă vitejească le voi lăsa, ca degrabă şi cu bărbăţie moară pentru cinstitele şi sfintele legi". Acestea zicând, a păşit către chinuri
29. Iar cei ce-l aduceau au schimbat inima lor cea bună, pe care cu puţin înainte o arătaseră către dânsul, în inimă răuvoitoare pentru cuvintele pe care mai înainte le-a grăit, care, precum socoteau ei, erau nebunie
30. Şi când era moară de bătăi, suspinând, a zis: "Domnului, Celui care are sfânta ştiinţă, arătat este putând eu scap de moarte, grele dureri rabd cu trupul, bătut fiind; iar cu sufletul bucuros pentru frica Lui pătimesc toate acestea". 
31. Şi într-acest chip a murit acesta, şi nu numai tinerilor, ci şi întregului popor, moartea sa lăsând o pildă de vitejie şi pomenire de faptă bună




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License