Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • CARTEA A TREIA A MACABEILOR
    • CAPITOLUL 1
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CARTEA A TREIA A MACABEILOR

 

CAPITOLUL 1 
Ptolomeu Filopator vrea năvălească în Sfânta Sfintelor şi mare tulburare se face în Ierusalim. 

l. Iar Ptolomeu Filopator, înţelegând de la cei care s-au întors Antioh a luat locurile cele de sub stăpânirea sa, a poruncit tuturor oştilor sale, pedestraşilor şi călăreţilor, se strângă
2. Şi luând cu sine pe sora sa Arsinoe, a mers până la locurile cele dinspre Rafia, unde erau tăbărâţi cei care erau cu Antioh
3. Iar un oarecare Teodot, gândind facă viclenie, a luat cei mai viteji ostaşi ai lui Ptolomeu, care mai înainte fuseseră supuşi lui, şi a pornit noaptea la cortul lui Ptolomeu, ca să-l omoare el singur şi în acest chip se risipească războiul
4. Ci pe acesta l-a scăpat Dositei, cel care se zicea al lui Drimilus, care de neam era iudeu, dar după aceea şi-a schimbat legea şi s-a înstrăinat de la dogmele părinteşti; acesta a pus se culce în cortul regelui un necunoscut, căruia i s-a întâmplat ceea ce era pătimească regele
5. Iar după aceea, făcându-se război mare şi izbânda fiind de partea lui Antioh, Arsinoe umbla şi ruga pe ostaşi cu jale şi cu lacrimi, cu părul despletit, ca şi pe sine şi pe pruncii săi şi pe femeile sale, bărbăteşte le ajute, făgăduind celor care vor birui, fiecăruia va da două mine de aur
6. Şi aşa s-a întâmplat mulţi vrăjmaşi au pierit în lupte şi mulţi au fost robiţi
7. Zădărnicind această uneltire, Ptolomeu a socotit meargă în cetăţile cele mai de aproape, ca le mângâie, şi după ce a făcut aceasta şi a împărţit daruri capiştilor, a făcut pe cei supuşi ai săi fie cu inimă bună
8. Iar Iudeii au trimis la el din marele sfat si dintre cei mai de frunte, ca i se închine şi să-i ducă daruri şi să-i facă urări pentru cele ce s-au petrecut; dar s-a întâmplat şi el tocmai avea de gând meargă către ei
9. Şi după ce s-a dus la Ierusalim, a jertfit prea marelui Dumnezeu şi a dat daruri şi semne de cinstire locului
10. Şi venind la templu şi cu sârguinţă şi cu bună cuviinţă minunându-se şi mirându-se de rânduiala cea bună a templului Domnului, a gândit se sfătuiască, intre în el
11. Iar când i s-a spus nu se cuvine a se face aceasta, nu numai celor din neamuri nu este slobod, ci nici tuturor preoţilor, fără numai arhiereului, care pe toţi povăţuieşte, ci şi acestuia o dată în an, el nicidecum n-a vrut asculte
12. Ci măcar de s-a şi citit înaintea lui legea, tot n-a renunţat a intra, zicând trebuie intre, şi măcar ei sunt lipsiţi de această cinste, "eu nu trebuie fiu lipsit", şi i-a întrebat pentru ce, intrând el prin tot templul Domnului, nimeni din cei care erau acolo nu l-a oprit
13. Şi un oarecare, fără gândească, a zis: "Rău s-a făcut aceasta; iar el a voit ştie din care pricină nu trebuie intre cu voia sau fără voia lor
14. Iar preoţii, cu toate veşmintele îmbrăcaţi, căzându-i înainte, se rugau prea marelui Dumnezeu le ajute la această nevoie ce li s-a întâmplat şi întoarcă pornirea răului năvălitor, de strigare cu plâns umplând templul Domnului, iar cei care erau în cetate, tulburându-se, au sărit cuprinşi de groază, neştiind ce se face
15. Şi fecioarele cele închise în cămări, împreună cu mamele ce le-au născut, s-au pornit, şi cu cenuşă şi cu praf presărându-şi capetele, au umplut uliţele de suspinuri şi de plânsete
16. Şi cele care se închiseseră de curând în cămările lor de nuntă, aşa cum erau găsite, lăsând ruşinea ce li se cuvenea, degrabă au alergat în cetate
17. Iar mamele şi doicele lăsând pruncii cei de curând născuţi, încoace şi încolo, unele prin case, altele prin uliţe fără de opreală se adunau la prea marele locaş
18. Şi de multe feluri era rugăciunea celor care se adunaseră, din pricina lucrurilor fără de cuviinţă pe care încerca regele le facă
19. Şi împreună cu aceştia, cetăţenii luând îndrăzneală, nu-l sufereau plinească planul din gândul lui; ci au strigat se pornească la arme, şi bărbăteşte pentru legea părintească moară, şi mare zarvă au făcut în sfânta cetate
20. Şi cu greu preoţii şi bătrânii l-au înduplecat şi s-au întors iarăşi la locul lor de rugăciune
21. Şi mulţimea ca şi mai înainte aştepta rugându-se; iar bătrânii, care erau cu regele, în multe chipuri ispiteau, ca mute gândul lui cel semeţ de la planul ce-l gândise
22. Iar el mai îndrăzneţ făcându-se, lăsând toate, se gătea intre, ca săvârşească cele ce mai înainte a zis
23. Văzând acestea şi cei care erau cu regele, s-au întors se roage cu ai noştri Celui care are toată puterea, ca acelor care erau acolo le ajute şi nu treacă cu vederea această faptă fără de lege şi semeaţă
24. Şi strigarea cea necontenită şi plină de durere a mulţimii care se adunase s-a făcut strigăt neînchipuit
25. Încât părea nu numai oamenii, ci şi pereţii şi pământul întreg strigă, toţi vrând mai degrabă moartea decât pângărirea locului sfânt




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License