Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • SFÂNTA EVANGHELIE DUPA MATEI
    • CAPITOLUL 18
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL 18 
Cine este mai mare în împărăţia cerurilor. Puterea cheilor. De câte ori vom ierta pe aproapele. Pilda celui ce datora zece mii de talanţi. 

1. În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor
2. Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor
3. Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor
4. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor
5. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine primeşte
6. Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui i se atârne de gât o piatră de moară şi fie afundat în adâncul mării
7. Vai lumii, din pricina smintelilor! smintelile trebuie vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala
8. Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte, taie-l şi aruncă-l de la tine, este bine pentru tine intri în viaţă ciung sau şchiop, decât, având amândouă mâinile sau amândouă picioarele, fii aruncat în focul cel veşnic
9. Şi dacă ochiul tău te sminteşte, scoate-l şi aruncă-l de la tine, mai bine  este pentru tine intri în viaţă cu un singur ochi, decât, având amândoi ochii, fii aruncat în gheena focului
10. Vedeţi nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mici, zic vouă: îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri
11. Căci Fiul Omului a venit caute şi mântuiască pe cel pierdut
12. Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită
13. Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit
14. Astfel nu este vrere înaintea Tatălui vostru, Cel din ceruri, ca piară vreunul dintr-aceştia mici
15. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău
16. Iar de nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori se statornicească tot cuvântul
17. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş
18. Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer
19. Iarăşi grăiesc vouă , dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri
20. unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor
21. Atunci Petru, apropiindu-se de El, I-a zis: Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de şapte ori
22. Zis-a lui  Iisus: Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte
23. De aceea, asemănatu-s-a împărăţia cerurilor omului împărat care a voit se socotească cu slugile sale
24. Şi, începând se socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi
25. Dar neavând el cu ce plătească, stăpânul său a poruncit fie vândut el şi femeia şi copii şi pe toate câte le are, ca se plătească
26. Deci, căzându-i în genunchi, sluga aceea i se închina, zicând: Doamne, îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot
27. Iar stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria
28. Dar, ieşind, sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi care-i datora o sută de dinari. Şi punând mâna pe el, îl sugruma zicând: Plăteşte-mi ce eşti dator
29. Deci, căzând cel ce era slugă ca şi el, îl ruga zicând: Îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti
30. Iar el nu voia, ci, mergând, l-a aruncat în închisoare, până ce va plăti datoria
31. Iar celelalte slugi, văzând deci cele petrecute, s-au întristat foarte şi, venind, au spus stăpânului toate cele întâmplate
32. Atunci, chemându-l stăpânul său îi zise: Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat
33. Nu se cădea, oare, ca şi tu ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi eu am avut milă de tine
34. Şi mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria
35. Tot aşa şi Tatăl Meu cel ceresc va face vouă, dacă nu veţi ierta - fiecare fratelui său - din inimile voastre




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License