|
CAPITOLUL 4
Ispita de pe muntele Carantaniei. Iisus începe să predice în
Capernaum şi în Nazaret, vindecă pe soacra lui Petru şi pe
alţii.
1. Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la
Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie,
2. Timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavolul.
Şi în aceste zile nu a mâncat nimic; şi, sfârşindu-se ele, a
flămânzit.
3. Şi I-a spus diavolul: Dacă eşti Fiul lui
Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine.
4. Şi a răspuns Iisus către el: Scris este
că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui
Dumnezeu.
5. Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a
arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii.
6. Şi I-a zis diavolul: Ţie îţi voi da
toată stăpânirea aceasta şi strălucirea lor, căci
mi-a fost dată mie şi eu o dau cui voiesc;
7. Deci dacă Tu Te vei închina înaintea mea, toată
va fi a Ta.
8. Şi răspunzând, Iisus i-a zis: Mergi înapoia
Mea, satano, căci scris este: "Domnului Dumnezeului tău
să te închini şi numai Lui Unuia să-I
slujeşti".
9. Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe
aripa templului şi I-a zis: Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu,
aruncă-Te de aici jos;
10. Căci scris este: "Că îngerilor Săi
va porunci pentru Tine, ca să Te păzească";
11. Şi te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să
loveşti de piatră piciorul Tău.
12. Şi răspunzând, Iisus i-a zis: S-a spus:
"Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău".
13. Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s-a
îndepărtat de la El, până la o vreme.
14. Şi S-a întors Iisus în puterea Duhului în Galileea
şi a ieşit vestea despre El în toată împrejurimea.
15. Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit
fiind de toţi.
16. Şi a venit în Nazaret, unde fusese crescut,
şi, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în
sinagogă şi S-a sculat să citească.
17. Şi I s-a dat cartea proorocului Isaia. Şi,
deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris:
18. "Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns
să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei
zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi
celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi,
19. Şi să vestesc anul plăcut
Domnului".
20. Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a
şezut, iar ochii tuturor erau aţintiţi asupra Lui.
21. Şi El a început a zice către ei: Astăzi
s-a împlinit Scriptura aceasta în urechile voastre.
22. Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau
de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui şi ziceau: Nu este,
oare, Acesta fiul lui Iosif?
23. Şi El le-a zis: Cu adevărat Îmi veţi
spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!
Câte am auzit că s-au făcut în Capernaum, fă şi aici în
patria Ta.
24. Şi le-a zis: Adevărat zic vouă că
nici un prooroc nu este bine primit în patria sa.
25. Şi adevărat vă spun că multe
văduve erau în zilele lui Ilie, în Israel, când s-a închis cerul
trei ani şi şase luni, încât a fost foamete mare peste tot
pământul.
26. Şi la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie,
decât la Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă.
27. Şi mulţi leproşi erau în Israel în zilele
proorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curăţat, decât
Neeman Sirianul.
28. Şi toţi, în sinagogă, auzind acestea,
s-au umplut de mânie.
29. Şi sculându-se, L-au scos afară din cetate
şi L-au dus pe sprânceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor,
ca să-L arunce în prăpastie;
30. Iar El, trecând prin mijlocul lor, S-a dus.
31. Şi S-a coborât la Capernaum, cetate a Galileii,
şi îi învăţa sâmbăta.
32. Şi erau uimiţi de învăţătura
Lui, căci cuvântul Lui era cu putere.
33. Iar în sinagogă era un om, având duh de demon
necurat, şi a strigat cu glas tare:
34. Lasă! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca
să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
35. Şi l-a certat Iisus, zicând: Taci şi ieşi
din el. Iar demonul, aruncându-l în mijlocul sinagogii, a ieşit din el,
cu nimic vătămându-l.
36. Şi frică li s-a făcut tuturor şi spuneau
unii către alţii, zicând: Ce este acest cuvânt? Că
porunceşte duhurilor necurate, cu stăpânire şi cu putere,
şi ele ies.
37. Şi a ieşit vestea despre El în tot locul din
împrejurimi.
38. Şi sculându-Se din sinagogă, a intrat în casa
lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsă de friguri rele şi L-au
rugat pentru ea.
39. Şi El, plecându-Se asupra ei, a certat frigurile
şi frigurile au lăsat-o. Iar ea, îndată sculându-se, le
slujea;
40. Dar apunând soarele, toţi câţi aveau bolnavi
de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare
dintre ei, îi făcea sănătoşi.
41. Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau
şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar El, certându-i, nu-i
lăsa să vorbească acestea, că ştiau că El este
Hristosul.
42. Iar făcându-se ziuă, a ieşit şi S-a
dus într-un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au
venit până la El, şi-L ţineau ca să nu plece de la
ei.
43. Şi El a zis către ei: Trebuie să
binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor
cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis.
44. Şi propovăduia în sinagogile Galileii.
|