|
CAPITOLUL 10
Trimiterea şi înapoierea celor şaptezeci (şi doi) de
ucenici. Vai de cetăţile rele. Iisus se bucură cu duhul. Pilda
samarineanului milostiv. Marta şi Maria.
1. Iar după acestea, Domnul a ales alţi
şaptezeci (şi doi) şi i-a trimis câte doi înaintea feţei
Sale, în fiecare cetate şi loc, unde Însuşi avea să
vină.
2. Şi zicea către ei: Secerişul este mult,
dar lucrătorii sunt puţini; rugaţi deci pe Domnul
secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul
Său.
3. Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe
nişte miei în mijlocul lupilor.
4. Nu purtaţi pungă, nici traistă, nici
încălţăminte; şi pe nimeni să nu salutaţi pe
cale.
5. Iar în orice casă veţi intra, întâi
ziceţi: Pace casei acesteia.
6. Şi de va fi acolo un fiu al păcii, pacea
voastră se va odihni peste el, iar de nu, se va întoarce la voi.
7. Şi în această casă rămâneţi,
mâncând şi bând cele ce vă vor da, căci vrednic este
lucrătorul de plata sa. Nu vă mutaţi din casă în
casă.
8. Şi în orice cetate veţi intra şi vă
vor primi, mâncaţi cele ce vă vor pune înainte.
9. Şi vindecaţi pe bolnavii din ea şi
ziceţi-le: S-a apropiat de voi împărăţia lui
Dumnezeu.
10. Şi în orice cetate veţi intra şi nu
vă vor primi, ieşind în pieţele ei, ziceţi:
11. Şi praful care s-a lipit de picioarele noastre din
cetatea noastră vi-l scuturăm vouă. Dar aceasta să
ştiţi, că s-a apropiat împărăţia lui
Dumnezeu.
12. Zic vouă: Că mai uşor va fi Sodomei în
ziua aceea, decât cetăţii aceleia.
13. Vai ţie, Horazine! Vai ţie, Betsaido!
Căci dacă în Tir şi în Sidon s-ar fi făcut minunile care
s-au făcut la voi, de mult s-ar fi pocăit, stând în sac şi în
cenuşă.
14. Dar Tirului şi Sidonului mai uşor le va fi la
judecată, decât vouă.
15. Şi tu, Capernaume, nu ai fost înălţat,
oare, până la cer? Până la iad vei fi coborât!
16. Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă
ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă
de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce
M-a trimis pe Mine.
17. Şi s-au întors cei şaptezeci (şi doi) cu
bucurie, zicând: Doamne, şi demonii ni se supun în numele
Tău.
18. Şi le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger
căzând din cer.
19. Iată, v-am dat putere să călcaţi
peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea
vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma.
20. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că
duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre
sunt scrise în ceruri.
21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a
zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al
pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi
de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa,
Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa
Ta.
22. Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu
şi nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, decât numai Tatăl,
şi cine este Tatăl, decât numai Fiul şi căruia
voieşte Fiul să-i descopere.
23. Şi întorcându-Se către ucenici, de o parte a
zis: Fericiţi sunt ochii care văd cele ce vedeţi voi!
24. Căci zic vouă: Mulţi prooroci şi
regi au voit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut,
şi să audă ceea ce auziţi, dar n-au auzit.
25. Şi iată, un învăţător de lege
s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce
să fac ca să moştenesc viaţa de veci?
26. Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege?
Cum citeşti?
27. Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe
Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul
tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău,
iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi.
28. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta
şi vei trăi.
29. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis
către Iisus: Şi cine este aproapele meu?
30. Iar Iisus, răspunzând, a zis: Un om cobora de la
Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce
l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l
aproape mort.
31. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi,
văzându-l, a trecut pe alături.
32. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc
şi văzând, a trecut pe alături.
33. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el
şi, văzându-l, i s-a făcut milă,
34. Şi, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând
pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a
dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el.
35. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei
şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când
mă voi întoarce, îţi voi da.
36. Care din aceşti trei ţi se pare că a fost
aproapele celui căzut între tâlhari?
37. Iar el a zis: Cel care a făcut milă cu el.
Şi Iisus i-a zis: Mergi şi fă şi tu asemenea.
38. Şi pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar
o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
39. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care,
aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui.
40. Iar Marta se silea cu multă slujire şi,
apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a
lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute.
41. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto,
te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti;
42. Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună
şi-a ales, care nu se va lua de la ea.
|