Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Romanian Orthodox Bible

IntraText CT - Text

  • FAPTELE SFINTILOR APOSTOLI
    • CAPITOLUL  27
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

CAPITOLUL  27 
Pavel, în lanţuri, e pornit cu corabia spre Italia. Greutăţile călătoriei. Corabia se sfărâmă, lângă Malta, dar oamenii scapă. 

1. Iar după ce s-a hotărât plecăm pe apă în Italia, au dat în primire pe Pavel şi pe alţi câţiva legaţi unui sutaş cu numele Iuliu, din cohorta Augusta
2. Şi întorcându-se pe o corabie de la Adramit, care avea treacă prin locurile de pe coasta Asiei, am plecat; şi era cu noi Aristarh, macedonean din Tesalonic
3. Şi a doua zi am ajuns la Sidon. Iuliu, purtându-se faţă de Pavel cu omenie, i-a dat voie se ducă la prieteni ca primească purtarea lor de grijă
4. Şi plecând de acolo, am plutit pe lângă Cipru, pentru vânturile erau împotrivă
5. Şi străbătând marea Ciliciei şi a Pamfiliei, am sosit la Mira Liciei
6. Şi găsind sutaşul acolo o corabie din Alexandria plutind spre Italia, ne-a suit în ea
7. Şi multe zile plutind cu încetineală, abia am ajuns în dreptul Cnidului şi, fiindcă vântul nu ne slăbea am plutit pe sub Creta, pe lângă Salmone
8. Şi abia trecând noi pe lângă ea, am ajuns într-un loc numit Limanuri Bune, de care era aproape oraşul Lasea
9. Şi trecând multă vreme şi plutirea fiind periculoasă, fiindcă trecuse şi postul (sărbătorii Ispăşirii, care se ţinea la evrei toamna), Pavel îi îndemna
10. Zicându-le: Bărbaţilor, văd plutirea va fie cu necaz şi cu multă pagubă, nu numai pentru încărcătură şi pentru corabie, ci şi pentru sufletele noastre
11. Iar sutaşul se încredea mai mult în cârmaci şi în stăpânul corabiei decât în cele spuse de Pavel
12. Şi limanul nefiind bun de iernat, cei mai mulţi dintre ei au dat sfatul plecăm de acolo şi, dacă s-ar putea, ajungem şi iernăm la Fenix, un port al Cretei, deschis spre vântul de miazăzi-apus şi spre vântul de miazănoapte-apus
13. Şi suflând uşor un vânt de miazăzi şi crezând sunt în stare să-şi împlinească gândul, ridicând ancora, pluteau cât mai aproape de Creta
14. Şi nu după multă vreme s-a pornit asupra ei un vânt puternic, numit Euroclidon (dinspre miazănoapte-răsărit). 
15. Şi smulgând corabia, iar ea neputând meargă împotriva vântului, ne-am lăsat duşi în voia lui
16. Şi trecând pe lângă o insulă mică, numită Clauda, cu greu am putut fim stăpâni pe corabie
17. Şi după ce au ridicat-o, au folosit unelte ajutătoare, încingând corabia pe dedesubt. Şi temându-se nu cadă în Sirta, au lăsat pânzele jos şi erau duşi aşa
18. Şi fiind tare loviţi de furtună, în ziua următoare au aruncat încărcătura
19. Şi a treia zi, cu mâinile lor, au aruncat uneltele corăbiei
20. Şi nearătându-se nici soarele, nici stelele, timp de mai multe zile, şi ameninţând furtună mare, ni se luase orice nădejde de scăpare
21. Şi fiindcă nu mâncaseră de mult, Pavel, stând în mijlocul lor, le-a zis: Trebuia, o, bărbaţilor, ca ascultându-mă pe mine, nu fi plecat din Creta; şi n-aţi fi îndurat nici primejdia aceasta, nici paguba aceasta
22. Dar acum îndemn aveţi voie bună, căci nici un suflet dintre voi nu va pieri, ci numai corabia
23. Căci mi-a apărut în noaptea aceasta un înger al Dumnezeului, al Căruia eu sunt şi Căruia închin
24. Zicând: Nu te teme, Pavele. Tu trebuie stai înaintea Cezarului; şi iată, Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce sunt în corabie cu tine
25. De aceea, bărbaţilor, aveţi curaj, căci am încredere în Dumnezeu, aşa va fi după cum mi s-a spus
26. Şi trebuie ajungem pe o insulă
27. Şi când a fost a paisprezecea noapte de când eram purtaţi încoace şi încolo pe Adriatica, pe la miezul nopţii corăbierii au presimţit se apropie de un ţărm
28. Şi aruncând măsurătoarea în jos au găsit douăzeci de stânjeni şi, trecând puţin mai departe şi măsurând iarăşi, au găsit cincisprezece stânjeni
29. Şi temându-se ca nu cumva nimerim pe locuri stâncoase, au aruncat patru ancore de la partea din urmă a corăbiei, şi doreau se facă ziuă
30. Dar corăbierii căutau fugă din corabie şi au coborât luntrea în mare, sub motiv vor întindă şi ancorele de la partea dinainte
31. Pavel a spus sutaşului şi ostaşilor: Dacă aceştia nu rămân în corabie, voi nu puteţi scăpaţi
32. Atunci ostaşii au tăiat funiile luntrei şi au lăsat-o cadă
33. Iar, până se facă ziuă, Pavel îi ruga pe toţi mănânce, zicându-le: Paisprezece zile sunt azi de când n-aţi mâncat, aşteptând şi nimic gustând
34. De aceea, rog mâncaţi, căci aceasta este spre scăparea voastră. nici unuia din voi un fir de păr din cap nu-i va pieri
35. Şi zicând acestea şi luând pâine, a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor şi, frângând, a început mănânce
36. Şi devenind toţi voioşi, au luat şi ei şi au mâncat
37. Şi eram în corabie, de toţi, două sute şaptezeci şi şase de suflete
38. Şi săturându-se de bucate, au uşurat corabia, aruncând grâul în mare
39. Şi când s-a făcut ziuă, ei n-au cunoscut pământul, dar au zărit un sân de mare, având ţărm nisipos, în care voiau, dacă ar putea, scoată corabia
40. Şi desfăcând ancorele, le-au lăsat în mare, slăbind totodată funiile cârmelor şi, ridicând pânza din frunte în bătaia vântului, se îndreptau spre ţărm
41. Şi căzând pe un dâmb de nisip au înţepenit corabia şi partea dinainte, înfigându-se, stătea neclintită, iar partea dinapoi se sfărâma de puterea valurilor
42. Iar ostaşii au făcut sfat omoare pe cei legaţi, ca nu scape vreunul, înotând
43. Dar sutaşul, voind ferească pe Pavel, i-a împiedicat de la gândul lor şi a poruncit ca aceia care pot înoate, aruncându-se cei dintâi, iasă la uscat
44. Iar ceilalţi, care pe scânduri, care pe câte ceva de la corabie. Şi aşa au ajuns cu toţii scape, la uscat




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by Èulogos SpA - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License