|
CAPITOLUL 12
Despre darurile duhovniceşti şi despre dreapta lor
întrebuinţare.
1. Iar cât
priveşte darurile duhovniceşti nu vreau, fraţilor, să
fiţi în necunoştinţă.
2. Ştiţi că, pe când eraţi păgâni,
vă duceaţi la idolii cei muţi, ca şi cum eraţi
mânaţi.
3. De aceea, vă fac cunoscut că precum nimeni,
grăind în Duhul lui Dumnezeu, nu zice: Anatema fie Iisus! - tot aşa
nimeni nu poate să zică: Domn este Iisus, - decât în Duhul
Sfânt.
4. Darurile sunt felurite, dar acelaşi Duh.
5. Şi felurite slujiri sunt, dar acelaşi
Domn.
6. Şi lucrările sunt felurite, dar este
acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţi.
7. Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului
spre folos.
8. Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de
înţelepciune, iar altuia, după acelaşi Duh, cuvântul
cunoştinţei.
9. Şi unuia i se dă întru acelaşi Duh
credinţă, iar altuia, darurile vindecărilor, întru
acelaşi Duh;
10. Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia
deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi şi altuia
tălmăcirea limbilor.
11. Şi toate acestea le lucrează unul şi
acelaşi Duh, împărţind fiecăruia deosebi, după cum
voieşte.
12. Căci precum trupul unul este, şi are
mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un
trup, aşa şi Hristos.
13. Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toţi,
ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi,
şi toţi la un Duh ne-am adăpat.
14. Căci şi trupul nu este un mădular, ci
multe.
15. Dacă piciorul ar zice: Fiindcă nu sunt
mână nu sunt din trup, pentru aceasta nu este el din trup?
16. Şi urechea dacă ar zice: Fiindcă nu sunt
ochi, nu fac parte din trup, - pentru aceasta nu este ea din trup?
17. Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Şi dacă ar fi tot auz, unde ar
fi mirosul?
18. Dar acum Dumnezeu a pus mădularele, pe fiecare din
ele, în trup, cum a voit.
19. Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi
trupul?
20. Dar
acum sunt multe mădulare, însă un singur trup.
21. Şi nu poate ochiul să zică mâinii: N-am
trebuinţă de tine; sau, iarăşi capul să zică
picioarelor: N-am trebuinţă de voi.
22. Ci cu mult mai mult mădularele trupului, care par a
fi mai slabe, sunt mai trebuincioase.
23. Şi pe cele ale trupului care ni se par că sunt
mai de necinste, pe acelea cu mai multă evlavie le îmbrăcăm;
şi cele necuviincioase ale noastre au mai multă
cuviinţă.
24. Iar cele cuviincioase ale noastre n-au nevoie de
acoperământ. Dar Dumnezeu a întocmit astfel trupul, dând mai multă
cinste celui căruia îi lipseşte,
25. Ca să nu fie dezbinare în trup, ci mădularele
să se îngrijească deopotrivă unele de altele.
26. Şi dacă un mădular suferă, toate
mădularele suferă împreună; şi dacă un mădular
este cinstit, toate mădularele se bucură împreună.
27. Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi
mădulare (fiecare) în parte.
28. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică:
întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători;
apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor,
ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor.
29. Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt
prooroci? Oare toţi învăţători? Oare toţi au putere
să săvârşească minuni?
30. Oare toţi au darurile vindecărilor? Oare
toţi vorbesc în limbi? Oare toţi pot să
tălmăcească?
31. Râvniţi însă la darurile cele mai bune.
Şi vă arăt încă o cale care le întrece pe toate:
|