Chapter.Paragraph
1 Intro | poartă numele de creştin", şi se fundamentează pe convingerea
2 Intro | Între consens şi disconfort, se simte nevoia unei reflecţii
3 Intro | această nevoie a înţeles să se ocupe Comisia Teologică
4 Intro | trecut. Întrebările la care se încearcă a se da răspuns
5 Intro | Întrebările la care se încearcă a se da răspuns sunt: de ce să
6 Intro | da răspuns sunt: de ce să se facă aceste acte? care sunt
7 Intro | reflecţie prezentată aici, se clarifică şi la ce se referă
8 Intro | aici, se clarifică şi la ce se referă când se vorbeşte
9 Intro | şi la ce se referă când se vorbeşte despre Biserică
10 Intro | credinţă. Prin Biserică se va înţelege totdeauna comunitatea
11 Intro | şi de contextele în care se situează actele considerate (
12 Intro | pentru toate religiile, se doreşte ca reflecţiile propuse
13 1.1 | întreaga istorie a Bisericii nu se întâlnesc cereri precedente
14 1.1 | desigur abuzurile de care se făcuseră vinovaţi clericii
15 1.1 | laicii, şi mulţi păstori se străduiau sincer să le corijeze.
16 1 (6) | În acest sens se pune în mişcare definiţia
17 1 (7) | Fiecare dintre noi trebuie să se examineze în ce a căzut
18 1 (7) | examineze în ce a căzut şi să se examineze el însuşi mult
19 1.2 | Conciliul Vatican II se plasează în aceeaşi perspectivă
20 1.2 | ambele părţi. Însă cei care se nasc acum şi sunt instruiţi
21 1.2 | reconcilierea trebuia să se realizeze înainte de toate
22 1.3 | păcătoşi", şi îi îndeamnă "să se purifice, prin pocăinţă,
23 1.3 | sacramentul pocăinţei "păcătosul se află singur înaintea lui
24 1.3 | sa. Nimeni altcineva nu se poate căi în locul său sau
25 1 (26) | TMA numai la nr. 33, unde se spune că Biserica recunoaşte
26 1.3 | de "păcat social" - care se verifică în cadrul comunităţilor
27 1.3 | responsabilitatea morală ar părea că se atenuează din cauze anonime,
28 1.3 | atenuează din cauze anonime, nu se poate vorbi de păcat social
29 1.4 | secolele. Amintirea sa nu se constituie numai din tradiţia
30 1.4 | păcatul. (29) Şi astfel se face că amintirea scandalurilor
31 1.4 | Dificultatea care se profilează este aceea de
32 1.4 | credincioşi, şi cea care se referă la societatea secolelor
33 1.4 | împletite. De aceea este cât se poate de necesară o hermeneutică
34 1.4 | hermeneutică istorică pentru a se face distincţia adecvată
35 1.4 | unele sectoare de opinie se complac în identificarea
36 1.4 | zguduită. Unii dintre ei se întreabă cum să transmită
37 1.4 | asemenea, alţii avertizează că se culpabilizează arbitrar
38 1.4 | consimt în nici un mod, deşi se declară gata să-şi asume
39 1.4 | actuală dezaprobă, fără a se propune ca singura vinovată
40 1.4 | analogie cu alţii sau pentru că se consideră că au suferit
41 1.4 | moralei. ~ Astfel, se profilează diferite întrebări:
42 1.4 | Iar, pe de altă parte, se poate oare nega că totdeauna
43 1.4 | adoptat, ea va trebui să se confrunte cu aceste întrebări
44 1.4 | unor grupuri umane actuale, se încadrează în orizontul
45 2 | Apropiere biblică ~ Se poate dezvolta în diferite
46 2 | mărturisirii greşelilor aşa cum se prezintă ea în tradiţiile
47 2.1 | cereri conexe de iertare se găsesc în întreaga Biblie,
48 2.1 | răspândire a acestor mărturii, se pune problema cum să selectăm
49 2.1 | practică eclezială la care se referă cercetarea noastră
50 2.1 | Pe baza acestor criterii se pot distinge următoarele
51 2.1 | religioşi), care pot sau nu să se includă explicit în poporul
52 2.1 | poporul păcătos pentru care se roagă. (32) ~ -
53 2 (31) | Num 21,7 (acest text se distinge prin faptul că
54 2 (32) | vinovaţi"); 34,9 (Moise se ruga, spunând: "Iartă vinovăţia
55 2 (32) | 2Cr 6,22 ş.u.: Solomon se roagă ca Dumnezeu să ierte
56 2 (33) | 13 (cf. 2Cr 34,21: Iosia se teme de mânia Domnului "
57 2.1 | umane (numai în Num 21,7 se face referire la o parte
58 2 (34) | În rugăciunea sa, Tobia se roagă: "Nu mă pedepsi pentru
59 2.1 | umană lezată: Moise). (35) Se pune întrebarea: De ce oare
60 2 (36) | şi, sau urmaşilor lor) nu se pune deloc, întrucât în
61 2.1 | în har), simţământ care se exprimă prin mărturisirea
62 2.1 | tale' (Dan 3,26.29). Aşa se rugau evreii după exil (
63 2.2 | ofensează să "meargă să se împace cu fratele, care
64 2.2 | într-o manieră adecvată că se doreşte realmente reconcilierea.
65 2.2 | a cere iertare. Aceasta se poate explica prin conştiinţa
66 2.2 | şi cea a lui Cristos. Ele se desfăşoară alături, iar
67 2.2 | 15-20), în timp ce Petru se căieşte (cf. Lc 22,61 ş.u.)
68 2.2 | discipolii îl adoră, "unii se mai îndoiau încă" (Mt 28,
69 2.2 | astfel întocmite încât să se adreseze oricărui discipol
70 2.2 | numai la reproşurile care se află în scrisorile adresate
71 2.2 | Apocalips). Conform cererii care se află în rugăciunea Domnului,
72 2.3 | foarte precare trebuiau "să se răscumpere" de propriile
73 2.3 | servitorii sau fiii acelora care se aflau în condiţii de viaţă
74 2.3 | restul familiilor clanului se afla într-o atare situaţie
75 2.4 | Bisericii, ca anul jubiliar să se caracterizeze printr-o admitere
76 2.4 | mărturia biblică. Totuşi ele se bazează pe ceea ce afirmă
77 3 | Fundamente teologice ~ "Se cuvine, aşadar, acum, când
78 3 | cuvine, aşadar, acum, când se încheie cel de-al doilea
79 3 | rana păcatului. De aceea se poate spune că Biserica -
80 3 | caracteristic misterului eclezial - se naşte întrebarea despre
81 3 | întrebarea despre felul cum se împacă aceste două aspecte:
82 3.1 | Bisericii ~ "Biserica se află în istorie, dar în
83 3.1 | aspectelor vizibile şi istorice se raportează la darul divin
84 3.1 | astfel încât cei botezaţi să se simtă uniţi între ei deşi
85 3.1 | acestei comuniuni, Biserica se prezintă ca un subiect absolut
86 3.1 | slujitorii ei, trebuie să se recunoască păcătoşi (cf.
87 3.1 | timpurilor, neghina păcatului se află încă amestecată cu
88 3.1 | Dumnezeu ca privirea sa să se îndrepte spre credinţa Bisericii
89 3.2 | baptismale: şi aceasta nu se realizează fără asentimentul
90 3.2 | la Dumnezeu. Atunci când se realizează aceasta, poate
91 3.3 | peregrină nu trebuie să se înşele, afirmând că este
92 3.4 | acestei viziuni, Biserica se realizează încontinuu prin
93 3.4 | fraternă, în unanimitatea care se roagă, în participarea solidară
94 3.4 | sfinţenia şi păcatul în Biserică se reflectă în efectele lor
95 3.4 | În acest sens Biserica se recunoaşte existenţialmente
96 3.4 | sfinţii săi: însă, în timp ce se bucură de această sfinţenie
97 3.4 | conştientă de binefacerea ei, se mărturiseşte nu mai puţin
98 3.4 | una în timp şi în spaţiu, se va putea pronunţa acela
99 4 | propriu-zis? Numai când se va da un răspuns adecvat
100 4 | acel timp. Însă nici nu se poate sprijini pe imaginile
101 4.1 | procesului vital în care se plasează acele evenimente
102 4.1 | această legătură comunicativă se fundamentează în faptul
103 4.1 | umană de ieri sau de astăzi se situează într-un complex
104 4.1 | trecute: aceasta recere să se aibă în vedere cererile
105 4.1 | contextul vital în care se acţionează şi comunitatea
106 4.1 | interpretează, al cărei limbaj se vorbeşte şi căreia se intenţionează
107 4.1 | limbaj se vorbeşte şi căreia se intenţionează să i se vorbească.
108 4.1 | căreia se intenţionează să i se vorbească. În acest scop
109 4.1 | interpretării trebuie să se realizeze, printr-un efort
110 4.1 | actul înţelegerii. Prin ea se exprimă ceea ce se judecă
111 4.1 | Prin ea se exprimă ceea ce se judecă a fi înţelegerea
112 4.1 | înţelegerea trecutului se traduce în aplicarea sa
113 4.1 | un nou viitor. ~ Se ajunge la o osmoză rodnică
114 4.1 | 3) exprimarea a ceea ce se judecă a fi înţelegerea
115 4.1 | toate izvoarele de care se poate dispune; judecarea
116 4.2 | judecata teologică trebuie să se integreze: aceasta recere
117 4.2 | acest tip de interpretare să se acorde maximă atenţie elementelor
118 4.2 | caracter străin. În speţă, când se intenţionează judecarea
119 4.2 | medierile sale expresive, ci se fundamentează şi pe acţiunea
120 4.2 | spaţiu - nu poate să nu se recunoască în principiul
121 4.2 | căreia cei botezaţi de astăzi se simt legaţi de cei botezaţi
122 4.2 | beneficiază de meritele lor şi se hrănesc din mărturia lor
123 4.2 | lor de sfinţenie - tot aşa se simt datori să-şi asume
124 4.2 | întâlnirea cu el, care se realizează în actul interpretării,
125 4.2 | în actul interpretării, se poate dovedi plină de valenţe
126 4.2 | lor pentru astăzi este cât se poate de necesar. Interpretarea
127 4.2 | Interpretarea creştină se va sluji în acest scop de
128 4.2 | Pe scurt, Biserica "nu se teme de adevărul care iese
129 5 | în mileniul trecut. Şi nu se poate face aşa ceva, fără
130 5.1 | responsabilitatea morală se referă la relaţia dintre
131 5.1 | obiectivă sau subiectivă: prima se referă la valoarea morală
132 5.1 | săvârşit actul: adică ea, nu se transmite prin naştere,
133 5.1 | Singura responsabilitate care se poate continua în istorie
134 5.1 | de tip obiectiv, la care se poate adera totdeauna liber
135 5.1 | În acest context se poate vorbi despre o solidaritate
136 5.1 | prezent. Tocmai în acest caz se poate vorbi despre o responsabilitate
137 5.1 | are loc ori de câte ori se ajunge la atribuirea unei
138 5.1 | invitaţi toţi, în Biserică, să se deschidă şi să se educe.
139 5.1 | Biserică, să se deschidă şi să se educe. Îmbinarea
140 5.1 | interpretativ al trecutului se soldează aici cu repercusiuni
141 5.1 | de acţiune şi de evaluare se schimbă. O asemenea trecere
142 5.1 | Duhului Sfânt, pentru a nu se cădea în resentiment sau
143 5.1 | autoflagelare şi în schimb să se ajungă la mărturisirea lui
144 5.1 | clarificări pe plan etic, acum se pot aprofunda unele exemple -
145 5.2 | mai ales în mileniul care se îndreaptă spre sfârşit,
146 5.2 | dobândise claritatea cu care se prezintă astăzi, graţie
147 5.2 | pentru că dorinţa de unitate se naşte şi creşte din reînnoirea
148 5.2 | măsura în care unii catolici se complac în a rămâne legaţi
149 5.3 | de Conciliu: 'Adevărul nu se impune decât prin forţa
150 5.5 | un fenomen originar, ci se naşte din diferite cauze,
151 5.5 | diferite cauze, printre care se numără şi o reacţie critică
152 6.1 | de Biserică şi, aşa cum se cuvine, să întreprindă o
153 6.1 | un efort sincer pentru a se elibera de tot ceea ce îndepărtează
154 6.1 | greşeli prezente, fie că se referă la moştenirea trecutului. ~ -
155 6.1 | mileniu, creştinii trebuie să se aşeze cu umilinţă în prezenţa
156 6.1 | prezenţa Domnului ca să se întrebe asupra responsabilităţilor
157 6.2 | subiectul adecvat chemat să se pronunţe referitor la greşelile
158 6.2 | perspectivă este oportun să se ţină seama - în recunoaşterea
159 6.2 | fiilor Bisericii. Aceasta se va face cu atât mai bine
160 6.2 | şi că gratuitatea iubirii se exprimă adesea printr-o
161 6.2 | Această perspectivă pascală se dovedeşte a fi deosebit
162 6.3 | credibilităţii mesajului, întrucât se nasc din ascultarea faţă
163 6.3 | misionarii "ad gentes" se vor îngriji să contextualizeze
164 6.3 | această perspectivă este cât se poate de dorit ca ele să
165 6.3 | poate de dorit ca ele să se facă în reciprocitate, chiar
166 6.3 | interreligios, este oportun să se arate că, pentru credincioşii
167 6.3 | pluralitatea mentalităţilor cu care se dialoghează referitor la
168 6.3 | de cuvântul credinţei, să se aibă în vedere dublul efect
169 6.3 | răstignit". (97) De asemenea, să se aibă în vedere faptul că,
170 6.3 | rănilor adesea vechi, să se lase călăuzite de spiritul
171 6.3 | mărturisite de Biserică şi să se străduiască să rezolve conflictele
172 Conclu | gesturile conexe lor, Biserica se îndreaptă în primul rând
173 Conclu | fără să-şi îndemne fiii să se purifice, în căinţă, de
|