Chapter.Paragraph
1 NoPre | Strukelj. Discuţiile generale pe această temă s-au desfăşurat
2 Intro | resentiment sau de violenţă, pe care moştenirea greşelilor
3 Intro | creştin", şi se fundamentează pe convingerea că "în virtutea
4 Intro | în trupul mistic, uneşte pe unii cu alţii, noi toţi,
5 Intro | Biserica, întărită de sfinţenia pe care o primeşte de la Cristos,
6 Intro | ia asupra lor greşelile pe care le-au comis înaintea
7 Intro | încrederea necondiţionată pe care papa a dovedit că o
8 Intro | care cuprinde în sânul ei pe fiii săi din trecut, ca
9 Intro | fiii săi din trecut, ca şi pe cei din prezent într-o reală
10 Intro | reflecţiile propuse să poată ajuta pe toţi să înainteze pe un
11 Intro | ajuta pe toţi să înainteze pe un drum al adevărului, al
12 Intro | greşelile din trecut, ca şi pe cele ale prezentului, pentru
13 1.1 | special din tezaurul de haruri pe care Cristos l-a constituit
14 1 (6) | mişcare definiţia indulgenţei pe care Clement al VI-lea o
15 1.1 | Va trebui să aşteptăm pe Paul al VI-lea pentru a
16 1.2 | greşiţilor noştri". (8) Pe lângă greşelile împotriva
17 1.2 | Cele săvârşite pe timpul patimii (lui Cristos)
18 1.2 | tuturor evreilor care trăiau pe atunci, fără deosebire,
19 1.3 | recunoaşte întotdeauna ca ai săi pe fiii păcătoşi", şi îi îndeamnă "
20 1.3 | accentul cade în special pe solidaritatea Bisericii
21 1 (26) | Biserica recunoaşte ca ai săi pe fiii păcătoşi "în faţa lui
22 1.4 | pozitive sau negative, pe care ea le-a trăit. Trecutul
23 1.4 | cauza judecăţii istorice pe care aceasta o recere, pentru
24 1.4 | consecvente - printre altele pe plan judiciar - ale unei
25 1.4 | confirmând prejudecăţile pe care ei le au faţă de dânsa.
26 1.4 | fi situată în timp? Iar, pe de altă parte, se poate
27 2 | recunoaşterea greşelilor sale, pe care o face Israelul în
28 2 | care este punctul forte pe care-l oferă mărturia Sfintei
29 2 | Sfintei Scripturi invitaţiei pe care Ioan Paul al II-lea
30 2.1 | 23; 18,1-32; 33,10-20). Pe baza acestor criterii se
31 2.1 | păcatelor actuale ale poporului pe buzele unuia sau mai multor
32 2 (31) | promisă); Jud 10,10.12 (pe timpul judecătorilor, poporul
33 2 (31) | Baal); 1Sam 7,6 (poporul de pe timpul lui Samuel, afirmă: "
34 2 (34) | lamentare colectivă îl imploră pe Dumnezeu: "Nu ne pedepsi
35 2 (34) | Dumnezeu: "Nu ne pedepsi pe noi pentru greşelile părinţilor
36 2 (34) | 1,15-3,18 ("L-am ofensat pe Domnul" [1,17, cf. 1,19.
37 2 (36) | toate consecinţele negative pe care această repudiere le-ar
38 2.2 | de vinovăţie şi prezentă pe larg în Noul Testament,
39 2.2 | fiinţele umane care o reflectă pe cea dintre Isus şi Tatăl (
40 2.2 | fie mereu gata să ierte pe cei care i-au ofensat, aşa
41 2.2 | care-i primeşte şi-i iartă pe toţi. ~ În acest
42 2.2 | credinciosul trebuie să mizeze pe moartea şi învierea Domnului
43 2.2 | şi cel care-l tăgăduieşte pe învăţător, chiar dacă Iuda
44 2.2 | patra evanghelie îi prezintă pe discipoli ca beneficiarii
45 2.2 | discipolilor chemaţi să-l urmeze pe Isus, care oscilează în
46 2.2 | Lc 11,4; cf. Mt 6,12). Pe scurt, primii creştini arată
47 2.3 | pusă vreodată în practică pe deplin!): ea convoca la
48 2.3 | Dumnezeu care a eliberat pe poporul său prin Exod: "
49 2.3 | înstrăinat şi îndepărtat pe vreun israelit, odinioară
50 2.3 | Is 58,6), axat în special pe obligaţiile de rudenie (
51 2.3 | jubileului pentru a-l prezenta pe Cel Uns drept vestitorul
52 2.4 | biblică. Totuşi ele se bazează pe ceea ce afirmă Sfânta Scriptură
53 2.4 | poporul lui Dumnezeu, ca şi pe fiecare botezat, să conştientizeze
54 3 | Dumnezeu şi în faţa oamenilor, pe fiii păcătoşi". (40) Aceste
55 3 | asupra sa păcatul acelora pe care ea i-a renăscut prin
56 3 | împacă aceste două aspecte: pe de o parte afirmaţia de
57 3 | sfinţeniei Bisericii; iar pe de altă parte nevoia ei
58 3.1 | are puterea de a-i vindeca pe fiii săi prin sângele lui
59 3.1 | darul Duhului Sfânt". (47) Pe scurt, Biserica în "misterul
60 3.2 | a iubit Biserica sa ca pe o mireasă şi s-a dat pe
61 3.2 | pe o mireasă şi s-a dat pe sine pentru ea ca să o sfinţească (
62 3.2 | 25); a unit-o cu sine ca pe trupul său şi a copleşit-o
63 3.2 | timpurilor şi stimulează şi ajută pe credincioşi spre urmărirea
64 3.2 | personale. În schimb, în vocaţia pe care o primeşte fiecare
65 3.2 | Biserică: "Cei care îl urmează pe Cristos, chemaţi de Dumnezeu
66 3.2 | lui Dumnezeu, sfinţenia pe care au primit-o". (49)
67 3.3 | lui Dumnezeu: Biserica de pe pământ este "împodobită
68 3.3 | până când vor trăi oameni pe pământ". (51) Iar Toma de
69 3.3 | convingere îi determină pe sfinţii părinţi la afirmaţii
70 3.3 | Dumnezeu şi în faţa oamenilor, pe fiii păcătoşi", (55) pe
71 3.3 | pe fiii păcătoşi", (55) pe cei de astăzi, ca şi pe
72 3.3 | pe cei de astăzi, ca şi pe cei de ieri. ~
73 3.4 | viaţă nouă şi nepieritoare pe fiii zămisliţi de la Duhul
74 3.4 | născuţi, şi tot ea îl naşte pe Cristos: pentru că sunteţi
75 3.4 | afirmă clar: "Nu-l poate avea pe Dumnezeu ca tată cine nu
76 3.4 | comunica altora darul primit. Pe de altă parte, nu încetează
77 3.4 | coopera la învingerea lor pe calea pocăinţei şi a noutăţii
78 3.4 | împiedicat-o să reflecte pe deplin faţa Domnului ei
79 4 | judecata teologică" este pe cât de complexă, pe atât
80 4 | este pe cât de complexă, pe atât de necesară şi hotărâtoare.
81 4 | culpabilizare nemeritată, fondată pe o atribuire de responsabilităţi
82 4 | nici nu se poate sprijini pe imaginile din trecut vehiculate
83 4 | pas constă în a-i întreba pe istorici, cărora nu le este
84 4.1 | conţinuturile şi provocările pe care ele - tocmai în diversitatea
85 4.1 | cu adunarea semnificaţiei pe care ele le pot avea pentru
86 4.1 | cules în potenţialităţile pe care le deschide, în stimulul
87 4.1 | le deschide, în stimulul pe care-l oferă în modificarea
88 4.1 | obţinerea obiectivităţii ei pe cât mai mult posibil prin
89 4.1 | dobândite înseamnă a-i face pe alţii părtaşi la dialogul
90 4.2 | ci se fundamentează şi pe acţiunea unificatoare a
91 4.2 | Duhului lui Dumnezeu şi pe identitatea permanentă a
92 4.2 | carenţele caracteristice pe care le pot avea. Comuniunea
93 4.2 | multor fii ai săi". (67) Pe scurt, Biserica "nu se teme
94 5 | definirea unor termeni cheie, pe lângă formularea unor precizări
95 5 | unor precizări necesare pe plan etic. ~
96 5.1 | criterii etice ~ Pe plan moral, cererea de iertare
97 5.1 | resentiment sau de violenţă pe care moştenirea trecutului
98 5.1 | trecutului ni le-a lăsat, pe baza unei noi şi riguroase
99 5.1 | emblematice ale acestei incidenţe pe care o judecată interpretativă
100 5.1 | aici cu repercusiuni etice pe care ea le poate avea în
101 5.1 | principii, corespunzătoare pe plan moral fundamentării
102 5.1 | solidarităţii care-i leagă pe membrii unei anumite comunităţi
103 5.1 | evidenţiat şi caracterul exemplar pe care admiterea onestă a
104 5.1 | stimulează imitarea, atenţionând pe fiecare în parte precum
105 5.1 | lumina acestor clarificări pe plan etic, acum se pot aprofunda
106 5.2 | părtaşi de această viaţă pe ai săi. Această unitate
107 5.2 | Această împărţire contrazice pe faţă voinţa lui Cristos
108 5.2 | Principalele dezbinări, care pe parcursul acestui mileniu "
109 5.2 | închisoarea trecutului, îi invită pe catolici şi ortodocşi, ca
110 5.2 | catolici şi ortodocşi, ca şi pe catolici şi protestanţi,
111 5.2 | unitatea, s-ar putea vorbi pe bună dreptate despre solidaritatea
112 5.3 | creştini, trebuie să adăugăm pe cea a diferitelor ocazii
113 5.3 | care trebuie să-l îndemne pe fiecare creştin să respecte
114 5.4 | evreu este diferită de cea pe care o împărtăşeşte cu orice
115 5.4 | pentru a-i salva şi a-i ajuta pe cunoscuţii lor evrei. Însă
116 5.5 | relele de astăzi ~ "Pe lângă numeroasele lumini,
117 5.5 | Printre acestea, pe prim plan, poate fi semnalat
118 5.5 | Întrebarea neliniştitoare pe care trebuie să ne-o punem
119 5.5 | Mântuitorul, ci şi a-l lăuda pe Domnul istoriei pentru iubirea
120 5.5 | şi în rău, ne-au precedat pe calea adevărului, oferirea
121 6.1 | ecleziale în sfinţenie, pe calea reconcilierii şi a
122 6.1 | poate fi văzută în mărturia pe care Biserica o dă în acest
123 6.1 | pornind de la experienţa pe care ea a trăit-o şi o trăieşte
124 6.1 | istorie, şi în slujirea pe care o desfăşoară în felul
125 6.1 | asupra responsabilităţilor pe care le au şi ei faţă de
126 6.2 | Care sunt implicaţiile pe care un act eclezial de
127 6.2 | accentuările necuvenite pe care "mass-media" le poate
128 6.2 | susţine cu prudenţă şi iubire "pe cei slabi în credinţă" (
129 6.2 | ascultând cererile legitime pe care ei le pot prezenta. ~ -
130 6.2 | pot prezenta. ~ - Pe plan pedagogic, este oportună
131 6.3 | 6.3. Implicaţiile pe planul dialogului şi al
132 6.3 | implicaţiile previzibile pe planul dialogului şi al
133 6.3 | din trecut: ~ - Pe planul misionar, trebuie
134 6.3 | europene). ~ - Pe planul ecumenic, finalitatea
135 6.3 | absolut gratuită. ~ - Pe planul interreligios, este
136 6.3 | căinţă să-i stimuleze şi pe credincioşii din alte religii
137 6.3 | milostivire şi izvor de iertare, pe lângă natura specială a
138 6.3 | căinţă ecleziale, care - dacă pe de o parte pot confirma
139 6.3 | dispreţ şi de ostilitate - pe de altă parte participă
140 6.3 | într-un angajament comun pe credincioşi şi necredincioşi.
141 6.3 | subliniat şi caracterul exemplar pe care cererea eclezială de
142 6.3 | prezenta şi imboldul consecvent pe care-l poate oferi în îndeplinirea
143 Conclu | intenţionează să-l preamărească pe el şi milostivirea sa. Tocmai
144 Conclu | capabile să-i reunească pe oamenii de astăzi prin diferitele
|