Chapter.Paragraph

 1 NoPre |           Discuţiile generale pe această temă s-au desfăşurat în
 2 Intro |            purificarea memoriei. Aceasta constă în procesul îndreptat
 3 Intro |    responsabilitate personală în această privinţă, şi fără a ne substitui
 4 Intro |         concluzionează: "Să facă aceasta fără a cere nimic în schimb,
 5 Intro |        din trecut. ~          De această nevoie a înţeles să se ocupe
 6 Intro |     trupului (cf. Ef 4,16)". (3) Această Biserică - care cuprinde
 7 Intro |       Domnului. Ea poate să facă aceasta întrucât Cristos Isus -
 8 Intro |      acelora care ne-au ofensat. Această ofertă de iertare apare
 9 Intro |         în decursul istoriei. În această perspectivă, actele săvârşite
10 1 (13)|       este chemată de Cristos la această continuă reformă de care
11 1.4   |       judecăţii istorice pe care aceasta o recere, pentru că în tot
12 1.4   |  istorice marcate de nedreptăţi. Această practică este cu totul altceva
13 2 (31)|     Putem prezenta ca exemplu la această serie: Dt 1,41 (generaţia
14 2 (31)|          că "au păcătuit mult în această privinţă [căsătorindu-se
15 2 (34)|          tale" [v.5]; Ps 79,8-9 [această lamentare colectivă îl imploră
16 2.1   |  corporative"). Drept răspuns la această întrebare ar putea fi avansate
17 2 (36)|    consecinţele negative pe care această repudiere le-ar fi avut
18 2 (37)|                               În această privinţă ne vine în minte
19 2 (37)|          semn al insultei pentru această trădare, nu a simţit nici
20 2.2   |           15,1-11; 17,21-26). În această optică, o mare relevanţă
21 2.2   |        gata să şteargă păcatele. Aceasta este şi semnificaţia jertfei
22 2.2   |    trecut pentru a cere iertare. Aceasta se poate explica prin conştiinţa
23 2.2   |        2Cor 5,17; Gal 6,15), dar această experienţă, devenită posibilă
24 2.2   |         cf. 13,1-38). ~          Această constantă prezentare a discipolilor
25 2.4   |   Dumnezeu referitor la creaţie. Aceasta cere ca proclamarea "astăzi-ului"
26 2.4   |         Bisericii sale. În plus, această singulară experienţă de
27 3.2   |        la natura divină şi, prin aceasta, realmente sfinţi. Ei trebuie,
28 3.2   |       consacrării baptismale: şi aceasta nu se realizează fără asentimentul
29 3.2   |        Atunci când se realizează aceasta, poate fi recunoscută în
30 3.3   |                     Fără a umbri această sfinţenie, trebuie să recunoaştem
31 3.3   |      pătimirii lui Cristos. Însă aceasta va fi numai în patria veşnică,
32 3.3   |         timpurilor şi locurilor. Această convingere îi determină
33 3.3   |         la afirmaţii hotărâte ca aceasta a lui Ambrozie: "Să fim
34 3.4   |  Augustin, prin aceste cuvinte: "Această sfântă mamă vrednică de
35 3.4   |   Bisericii mamă. La rândul său, aceasta, ca mamă adevărată nu va
36 3.4   |     produsă de greşelile lor: în această situaţie, Biserica apare
37 3.4   |          în timp ce se bucură de această sfinţenie şi este conştientă
38 4     |        puteau să-şi dea seama de aceasta pornind de la contextul
39 4.1   |         între trecut şi prezent: această legătură comunicativă se
40 4.1   |         a evenimentelor trecute: aceasta recere să se aibă în vedere
41 4.2   |         trebuie să se integreze: aceasta recere în primul rând ca
42 4.2   |         eclezial implicat în ei. Aceasta contribuie la apărarea de
43 5     |         sa morală şi spirituală. Aceasta recere definirea unor termeni
44 5.1   |     reînnoit comportament moral. Aceasta are loc ori de câte ori
45 5.1   |      principiilor lor morale. Şi aceasta trebuie spus fără prejudicierea
46 5.1   |        din secolul al XVIII-lea, această relaţie a fost substanţial
47 5.1   |   judecăţilor morale, chiar dacă această influenţă nu justifică în
48 5.2   |        13,1), îi face părtaşi de această viaţă pe ai săi. Această
49 5.2   |         această viaţă pe ai săi. Această unitate ar trebui să fie
50 5.2   |      Dacă toţi creştinii ar trăi această lege a iubirii reciproce,
51 5.2   |          fapt în felul următor: "Această împărţire contrazice pe
52 5.2   |      acelei agape. Din moment ce această dragoste este porunca supremă
53 5.2   | angajarea reînnoită de a o trăi. Aceasta este porunca ante omnia (
54 5 (83)|                                  Aceasta este judecata recentului
55 5.4   |    discipolii lui Cristos". (86) Această realitate constituie un
56 5.5   |          deosebit este faptul că această negare, mai ales în aspectele
57 5.5   |          o anumită răspundere în această privinţă. În realitate,
58 5.5   |  religiei creştine. De aceea, în această geneză a ateismului, credincioşii
59 5.5   |     incomensurabil de a cunoaşte această faţă: însă ei au şi responsabilitatea
60 5.5   |         iubirea reciprocă: "Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi
61 5.5   |         de alţii" (In 13,35). Şi aceasta până în punctul de a putea
62 6 (93)|       este chemată de Cristos la această continuă reformă (ad hanc
63 6.2   |       sociale, personale etc. În această lumină trebuie luat în consideraţie
64 6.2   |   universal, episcopul Romei. În această perspectivă este oportun
65 6.2   |       adevărul fiilor Bisericii. Aceasta se va face cu atât mai bine
66 6.2   |     asupra sa greşelile tuturor. Această perspectivă pascală se dovedeşte
67 6.3   |     unitatea voită de Domnul. În această perspectivă este cât se
68 6.3   |    credincioşi şi necredincioşi. Această muncă împreună constituie
69 6 (97)|                                  Această formulă - deosebit de puternică -