Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

CCEO

IntraText CT - Text

  • TITLUL XVI DESPRE CULTUL DIVIN SI MAI ALES DESPRE SACRAMENTE
    • CAPITOLUL VIII DESPRE SACRAMENTALE, DESPRE LOCURILE SI DESPRE TIMPURILE SACRE, DESPRE CULTUL SFINTILOR, DESPRE VOT SI DESPRE JURAMÂNT
      • Art. II Despre locurile sacre
Previous - Next

Click here to hide the links to concordance

Art. II
Despre locurile sacre

Can. 868 - (cf 1205) Locurile sacre, care sunt destinate cultului divin, nu pot fi întemeiate decât cu permisiunea Episcopului eparhial, dacă dreptul comun nu stabileşte în mod expres altfel.

Despre biserici

Can. 869 - (cf 1214 1205) Biserica este un edificiu dedicat în exclusivitate cultului divin prin consacrare sau binecuvântare.

Can. 870 - (= 1215) Nu se va construi nici un edificiu cu destinaţie de biserică fără consimţământul expres, dat în scris, de Episcopul eparhial, dacă dreptul comun nu dispune altfel.

Can. 871 - § 1. Vor fi dedicate prin consacrare bisericile catedrale şi, dacă este posibil, bisericile parohiale, bisericile mănăstirilor şi bisericile anexate casei călugăreşti.
         § 2. (= 1206) Consacrarea este rezervată Episcopului eparhial, care poate conferi facultatea de a consacra o biserică unui alt Episcop; cu privire la consacrarea sau binecuvântarea bisericii care a avut loc, se va redacta un document de păstrat în arhiva curiei eparhiale.

Can. 872 - § 1. (cf 1220 § 1) Va fi îndepărtat de biserici tot ceea ce este în dezacord cu sfinţenia locului.
         § 2. Toţi cei cărora le revine acest lucru, vor avea grijă ca în biserici fie menţinută acea curăţenie decentă care se cuvine casei lui Dumnezeu şi vor folosi mijloace de siguranţă pentru a păstra lucrurile sacre şi preţioase.

Can. 873 - § 1. (1222 § 1) Dacă vreo biserică nu mai poate fi folosită în nici un fel pentru cultul divin şi nu există posibilitatea restaurării ei, poate fi redusă de Episcopul eparhial la uz profan, dar nu josnic.
         § 2. Dacă alte cauze grave recomandă ca vreo biserică nu mai fie folosită pentru cultul divin, Episcopul eparhial o poate reduce la uz profan nejosnic după ce a consultat consiliul preoţesc, cu consimţământul celor care revendică în mod legitim drepturi asupra ei, şi cu condiţia ca acest fapt nu fie în detrimentul mântuirii sufletelor.

Despre cimitire şi despre funeraliile bisericeşti

Can. 874 - § 1. Biserica catolică are dreptul de a poseda propriile cimitire.
         § 2. (1240 §§ 1-2) Unde este posibil, se vor avea cimitire proprii ale Bisericii sau cel puţin spaţii în cimitirele civile, destinate credincioşilor creştini defuncţi, şi unele şi celelalte binecuvântate; iar dacă acest lucru nu poate fi obţinut se va binecuvânta mormântul cu ocazia funeraliilor.
         § 3. (= 1242) Defuncţii nu vor fi înmormântaţi în biserici, obiceiul contrar fiind respins, exceptând cazul în care este vorba de cei care au fost Patriarhi, Episcopi sau Exarhi.
         § 4. (= 1241 § 1) Parohiile, mănăstirile şi celelalte institute călugăreşti pot avea propriile cimitire.

Can. 875 - Funeraliile bisericeşti, prin care Biserica obţine pentru defuncţi ajutorul spiritual, onorează trupurile lor şi totodată aduce celor vii mângâierea speranţei; trebuie fie acordate tuturor credincioşilor creştini şi catehumenilor defuncţi, exceptând cazul în care sunt privaţi de acestea prin drept.

Can. 876 - § 1. (cf 1183 § 3) După judecata prudentă a Ierarhului locului, funeraliile bisericeşti pot fi acordate necatolicilor botezaţi, exceptând cazul în care rezultă voinţa lor contrară şi dacă nu se poate avea ministrul propriu.
         § 2. (= 1183 § 2) Copiii pe care părinţii intenţionau să-i boteze şi ceilalţi care în vreun fel erau consideraţi apropiaţi de Biserică, dar care au decedat înainte de a primi botezul, pot beneficia, de asemenea, de funeraliile bisericeşti după judecata prudentă a Ierarhului locului.
         § 3. (cf 1176 § 3) Celor care au ales incinerarea cadavrului propriu, dacă nu rezultă au făcut aceasta mişcaţi de motive contrare vieţii creştine, li se vor acorda funeraliile bisericeşti, celebrate astfel încât nu se ascundă Biserica pune înaintea incinerării înmormântarea trupurilor, şi astfel încât se evite scandalizarea.

Can. 877 - (cf 1148) Vor fi privaţi de funeraliile bisericeşti, exceptând cazul în care înainte de moarte au dat oarecare semne de pocăinţă, păcătoşii cărora acestea nu le pot fi acordate fără scandalizarea publică a credincioşilor creştini.

Can. 878 - § 1. (cf 1181) În celebrarea funeraliilor bisericeşti se va evita orice favorizare a vreunei persoane.
         § 2. (cf 1181) Rămânând neschimbat can. 1013, se recomandă cu stăruinţă ca Episcopii eparhiali introducă, pe cât posibil, practica conform căreia, cu ocazia funeraliilor bisericeşti, se primească numai acele ofrande pe care credincioşii creştini le oferă în mod spontan.

Can. 879 - (= 1182) Terminată fiind înmormântarea, se va face adnotarea în registrul defuncţilor, conform normei dreptului particular.




Previous - Next

Table of Contents | Words: Alphabetical - Frequency - Inverse - Length - Statistics | Help | IntraText Library

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License