Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • CIARLATANI
    • LA CURA PI LI JETTICHI
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

LA CURA PI LI JETTICHI

 

(discursu sciintificu fra du' scarpara palermitani)

 

I.

 

– V'aviti a fiurari, cumpareddu,

ca all'ebbica prisenti, la scienza

è cunsistenti d'una cunsistenza

ca vi pitta 'ntra l' aria 'n'aceddu.

 

Chista di lu dutturi Ciriveddu,

vulènnula arrifrettiri, 'ncuscenza,

vi pari cosa facili, ca senza

musturi vi fa stari bonu e beddu?

 

Li jettichi pigghiaru un ternu 'nsiccu;

e ora ca si fa lu sanatoriu

ognunu d'iddi già si senti riccu!

 

Vui tistiati? Cca la cosa è seria;

abbasta a diri ca 'Gnazieddu Floriu

fici un spitali di la Ninfa Egeria

 

Note. Fiurari (immaginare) – Aceddu (uccello) – Ciriveddu (cervello. – Cervello chiamasi un medico palermitano insigne, inventore di un vaporogeno perfezionato, che sviluppa dei gaz a base di formalina, respirando i quali i tubercolosi risentono grandi vantaggi alla salute) – Musturi (misture, farmaci) – Jettichi (ettici,tisici)Ninfa Egeria (corruzione di: Villa Hygea; l'incantevole villa del comm. Ignazio Florio, oggi hotel magnifico, che sorse però con l'intento di farne un sanatorio pei tubercolosi, idea indi abortita, perchè pare che l'igazzolo del Prof. Cervello non rispondesse, in tutto e per tutto, alla grande aspettativa dei poveri tisici e degli scienziati).

 

 

II.

 

Unni ca si sviluppa un certu fetu,

ca pari fetu e fra di tantu è oduri...

e ccu 'ssa cura di 'stu prufissuri

lu malatu sta bonu e sta cûetu,

 

Pirchì sappi truvari lu sigretu

di dari lu pitittu e lu culuri,

e già ci su' rignanti e 'mperaturi

ca s'hannu scrittu dintra l'arfabetu.

 

E 'ssa cosa si chiama 'nfurmativa,

ardìca di furmicula, mi pari...

e 'na pirsuna morta torna viva.

 

Ci sturiò pri menzu d'una lampa,

ed io lu sacciu, cumpareddu Turi

pirchì 'stu fattu ha jutu pri la stampa.

 

Note. Fetu (puzza) Cùetu (quieto, calmo) – Sappi (seppi) – Pitittu (appetito) – Arfabetu (l'interlocutore intende: il registro di prenotazione del Sanatorio) – 'Nfurmativa (formalina) Ardìca di furmicula (letteralmente tradotto: ortica di formica: l'interlocutore vorrebbe dire: aldèide fórmica) – Lampa (lampada; quella del vaporogeno) – Lu sacciu (lo so) – Ha jutuandato).

 

 

III.

 

Sintiti, chi pigghiastivu 'a cinchina?

Faciti un discurseddu ca cunsola!

Ma 'un fussi megghiu ca pri stamatina 

canciassivu sunata, mastru Cola?

 

Nni facistivu già la testa china;

ma chi vi pari ca semu a la scola?

Allocu di spitali e miricina

parrati di pastizzi e di cannola!

 

'Ssu prifissuri? Santu e binirittu,

li jettichi ci allonganu li jórna.

Froliu? Sia lodato unn'è ca passa!

 

Ma a nui, ca nn'assicuta lu pitittu,

non nn'avitì a cuntari comu torna;

nn'avissivu a 'nsignari comu passa!

 

Note. Pigghiastivu (pigliaste) Discurseddu (discorsetto) Cangiassivu (cangiaste)Semu (siamo) Allocu (invece) – Pastizzi (pasticci)Cannola (cialdoni ripieni di crema) – Unn'è  (dov'è) – 'Nn'assicuta (ci insegue) – 'Nn'avissivu (ci dovreste).

 

 




Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License