NNIMICI SALARIATI*
LA CRIATA SPARRITTERA
I.
– Bedda daveru, 'sta patruna
nova!...
Non putéva acciuncári 'dda jurnata
ca misi 'u peri ccani, malanova!...
Sugnu chiù peju di 'na carzarata!...
Qualunchi cosa fazzu, sempri
trova
chi diri... Curtigghiàra, sgraziata...
Va circannu li pila dintra l'ova
pri fari vuci ccu la matinata!...
Appena è l'alba sona 'u
sbigliarinu:
«Non t'ha' susútu, ancora. Libaràta?!...
Pripàricci 'u
cafè pp' 'u signurinu!...»
Cafè! Tanticchia d'acqua
acculurata,
fatta di sucu, d'orzu e 'n cucchiarinu
di testa di ciconia atturrata!...
Note. – Criata
(serva: dallo spagnuolo: creada) – Acciuncari (storpiare) – Ccani
(idiotismo: qui) – Curtigghiàra (pettegolona) – Tanticchia (un
tantino) – Sucu (succo) – Ciconia (cicoria) – Atturrata
(tostata).
II.
Diminiscanza si 'ntra lu carvuni
t'ammatti, peracasu, 'n fumaloru!
'Jéttiti 'nterra a lingua a strascinuni,
'nficchiti 'ntra lu... stipu di to' soru!...
'Ncumencia:
«...'Dda finestra!... – 'Ddu barcuni!...
Staju accupànnu!...
M'ammazzasti!... Moru!».
Ci pigghianu li
nervi... lu matruni...
Si dicu, vah, ca vali
a pisu d'oru!...
Finutu
lu cafè, l'autri guai:
T'attòcca di vistiriti
e di scinniri
'nchianu, ccu la cagnola...
ca fa: quai!
Torni, e dici c'ha' persu la
matina,
Ca lassasti lu focu senza cinniri
e cci porti la casa a la ruina!
Note. – Diminiscanza (Dio
me ne scampi) – Peracasu (idiotismo, putacaso) – Stipu
(armadio) – 'Ncumencia (comincia) – Accupànnu da
accupari: soffocare) – Matruni (mal di fianco) – Scìnniri (scendere)
– 'Nchianu (fuori di casa) – Quai! (il guaito della cagna) –
Cinniri (cenere).
III.
'Dda quacìna! Dicissi ch'è
pulita!...
Talía 'ddi cazzalori, 'ddi pignati,
('ddi quattru cosi fráciti, di crita!),
e sempri arripitìa ca su 'nzunzati...
Lu
mobili! Maria, chi mala vita!...
'Sti quattru ligna
vecchi, stranchillati,
l'haju a pulizziàri
ccu la sita
(abbeniaggi cáscunu
malati!...)
'A casa è lorda... 'u cessu ci fa
fetu!...
Ca... mi nni meravigghiu!... Chi ci curpu
si v'addubbàti a pani schittu e purpu?
Si vuliti
'u retrè ca vi fa ciàuru
manciati capituni cu
l'addauru
comu 'e pirsuni di nobili
cetu!...
Note. – Quacìna (idiotismo:
cucina) – Arripitia (ripete insistentemente, noiosamente) – 'Nzunzati
(sudici) – Stranchillati (malfermi) – Pulizziàri
(pulire) – Addubbàti (da addubbari: acconciare,
contentarsi di poco) – Purpu (il polpo) – Ciaùru (odore) – Addauru
(lauro).
IV.
La
'ran fami ca pigghiu, ccu 'sta 'ngrisa!...
Mancu
all'uttantasetti, 'nt' 'o qualera,
quannu m' arridducî
senza cammisa!...
Ma armenu non faceva 'a
cammarera!
'Dda culazioni pari ca la pisa,
l'ogghiu mi l'ha' a sculari d' 'a lumera...
Sparti dici c'arrobbu supra 'a spisa
e 'nt' 'o ripostu... (ch'è 'na tabacchera!)
Chi ci ha'
rubari?!... Annunca, suddu partu!
'Ddu furmaggiazzu 'u
'ccàttanu a quattruni,
'u struttu a 'n sordu,
l'ogghiu a menzu quartu...
E sparti tuttu cosi sutta chiavi,
macari 'i mecchi... 'u fumu d' 'u carvuni...
chi ci ha' a rubari, 'a tinturìa
ca javi?
Note. – Qualera
(idiotismo: colera) – M'arridducî (mi ridussi) – Cammisa
(camicia) – Cammarera (cameriera. Qui l' interlocutrice si qualifica
cameriera perchè spregia dirsi serva) – Lumera (lampada ad olio) –
Sparti (oltre) – Arrobbu (rubo) – Suddu partu (se parto; qui vuol
dire: se muovo lo scilinguagnolo) – 'U ccattanu a quattruni (lo comprano
a quarto di rotolo) – Struttu (è parola di pura lingua, che non si
dovrebbe adattare in dialetto, invece del siciliano: saimi; ma io ho
voluto usarla perchè molte serve, per darsi tono, usano più d'una parola
Italiana) – Mecchi (lucignoli) – Carvuni (carbone) – Tinturia
(miseria).
V.
Chi sorti, daveru !... Pri
Natali,
sa chi vi pari chi m'arrialau?...
'N tintu, fitusu
e misiru mantali
Ccu 'n spènsiri di tarpa, ca smuntau!...
Sempri mi jetta annocchiu 'sti
riali,
pari ca m'arricchìu, c'a m'addutau!...
All'ura 'e pranzu, poi, mi fa 'n spitali,
dici ca mangiu quantu un mammadrau...
Unn'è ?... Facissi, armenu, comu
a chiddu:
Tè, mangi picca, ma bonu mangiari?!...
Nenti!... U piattu miu m'attocca friddu!
Doppu c'haju sirvutu a tutti
pari,
ci trovu quarche musca, 'ocche piliddu,
ju sugnu schinfignùsa... e l'ha' a jttari!
Note. – Arrialau (regalò) – 'Ntintu (un misero) – Fitusu
(sudicio) – Mantali (grembiale) – Spènziri (giubboncino) – Tarpa
(tarpa, sorta di stoffa di cotone, ordinaria) – Smuntau (sbiadì di
colore) – Jetta annocchiu (gitta all'occhio, rinfaccia, rimpiange) –
Addutau (dotò) – Fari 'n spitali (lamentarsi di continuo) – Mammadrau
(mostro favoloso) – Comu a chiddu (come colui; modo di dire) – Picca
(poco) – Piliddu (piccolo pelo) – Schinfignùsa (schifiltosa).
VI.
Ittàllu? Quannu fussivu patruni!
Vi pò arristari la minestra sana:
si non mangiati stativi diuni
ma lu piattu servi pri Baggiana!...
Zoccu si tassa torna a li
patruni,
– c' è 'st'autra sistema amiricana! –;
Doppu, si vo' pigghiari un muzzicuni,
ti l'ha' a accattari ccu 'ddi quattru 'rana!...
Nè c'è spiranza d'arrimiddiari,
cu zoccu arresta, a tavula sciunnuta
prima pirchì 'dd'anticchia di mangiari
lu fa tantu e no chiù,
'ss'arripudduta
e poi pirchì è capaci di firmari
macari 'na cacòcciula arrustuta!
Note.
– Diuni (digiuni) – Baggiana (graziosa: nome della cagna) – Zoccu
(quello, ciò che) – Muzzicuni (boccone) – 'Rana o grana
(quattrini, soldi spiccioli) – Sciunnuta (sparecchiata) – 'Anticchia o
tanticchia (un tantino) – Arripudduta (villana, rifarda) –
Cacòcciula (carciofo).
VII.
A la
finuta di manciari, armenu,
dicissi, a chiddu, una
s'arrizzetta !?...
Ca quannu mai buttazza
di vilenu,
suddu non trova 'na
pusata netta!...
L'ha' lavari tri voti, o' menu o'
menu;
doppu li metti supra la buffetta
e si li cunta... senzamai c'è menu
'ocche cucchiara o 'nnunca 'ocche furchetta!...
Viriti
chi sdilliziu!... (Ma... badamu:
chi vi cririti, vui,
ca su' d'argentu?...
Quannu non su' di
chiummu, su' di ramu!)
E all'urtimata, una, si
s'assetta,
ddoppu deci uri ca non àvi abbentu,
dici c'arrobba si non fa quasetta!...
Note. – A chiddu
(a quello: modo di dire, per significare: putacaso, per esempio, ecc.) – Arrizzetta
(si ricetta, si queta, si riposa) – Buffetta (dal francese Buffet: tavola da pranzo) – 'Ocche (qualche)
– Sdilliziu (idiotismo: delizia) – Chiummu (piombo) – Assetta (siede)
– Abbentu (calma, riposo) – Arrobba (ruba) – Quasetta (la
calza).
VIII.
La notti avemu 'n'autru fristinu!
Doppu du' uri c'hannu pistijatu,
si mettunu cc' 'a testa 'nt' 'o cuscinu...
e arrestu comu a chiddu priccantatu!
Haju a 'spittari afforza 'o
signurinu
ca va, sira pri sira, a lu triatu,
e comu torna e mi fa lu surdinu
ha' cùrriri a grapiri 'u purticatu!
Ogne tantu ci porta a so'
muggheri,
tutta 'mpupata, ccu 'ddu cornocchiali
ca pari c'ha' scupriri l'amisferi...;
e' picciriddi ci pigghiunu 'i
mali,
chiánciunu comu. a tanti sunaggheri...
. . . . e ppi 'dda notti è notti di Natali!...
Note. – Pistijatu: da pistiari (mangiare
smoderatamente e volgarmente) – Priccantatu (incantato, da incantesimo)
– Afforza (per forza) –Triatu
(idiotismo: teatro) – 'Mpupata (imbellettata, acconciata
ridicolmente) – E' picciriddi (ai bimbi).
IX.
Nenti, ca non è cosa, avanti Diu!
Dumani mi nni vaju nn'Aciddara,
quantu m'adduva, puru a lavannara,
ma 'ntra 'sta casa mancu mi ci viju!
Curpa di
'ddu fitusu di me' ziu,
ca si pigghiò 'dda tinta
lavannara!...
Ffu!... Chi ci vitti? Pirchì
non si spara?
Curpanza d'idda àppi a
scappari ju!...
Siddu
non era ppi me' zia a 'st'ura
(ci avissiru a sparari
'ntra 'n filettu!)
ju, 'nt' 'a me' casa,
facissi 'a signura!...
Si 'ddu bacillu s'arristava
schettu,
ju ora non ittassi sirratura...
e... non guardassi dintra 'u culunnettu!
Note.
– Aciddara (nomignolo di una nota impiegaserve di Catania) – Adduva (impiega)
– Mancu (neanche) – Viju (vedo) – Fitusu (sporcaccione) –
Tinta (miserabile) – Ffu! (esclamazione
di sprezzo) – Vitti (vide) – Appi
(ebbi a, dovetti) – Bacillu (per: imbecille) – Schettu (celibe)
– Ittassi (getterei, verserei) – Sirratura (segatura di legno)
– Culunnettu o culunnetta (comodino).
|