Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • a me' Matruzza.   LA 'ATTA E LA FIMMINA   Storii d' amuri
    • TIDDA
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

TIDDA

 

Ju patirria li guai di lu linu,

tagghiatu tuttu, poi stisu a lu chianu,

poi mazzïatu e fattu finu finu,

senza ca nni ristassi un filu sanu;

poi fattu matapolla e musulinu,

poi fazzulettu, pri li vostri manu;

d'accussì sulu vi staria vicinu

e no ca v'è guardari di luntanu!...

 

Note.Patìri li guai di lu linu (modo di dire, per significare: noje, triboli e avversità immense) – Tagghiatu (tagliato, mozzato) – A lu chianu (all'aperto, a tutte le intemperie) – Finu finu (sottile sottile) – Matapolla (specie di mussola) – Fazzulettu (Fazzoletto) – Ca v'è (che vi devo).

 

 

I.

 

Signurinedda, vui c'arraccamati,

'ntra lu tilaru, arreri la vitrina

dicitimi: pirchì è ca mi guardati

quannu di ddocu passu, a la matina?

 

Li vostri augghi sunnu prilibati,

ca su' d'azzaru e ccu la punta fina,

ma chiù puntuti sunnu e chiù ammulati,

'ss'occhi, 'ntra 'ssa facciuzza di bammina.

 

Vui ccu 'ss'ucchiuzzi beddi e tradituri

arraccamati supra lu me' cori,

e arraccamati 'na cifra d'amuri:

 

ma tuttu spurtusatu lu me' cori,

mori pri la priizza e lu duluri,

senza chi vui sapiti pricchì mori.

 

Note.Arraccamati (ricamate) – Tilaru (telaio) – Di ddocu (da codesto luogo) – Augghi (aghi) – Puntuti (acuminati) – Ammulati (arrotati) – Spurtusatu (trapuntatu) – Priizza (contento, allegria).

 

 

II.

 

Pri carità, 'scutati 'sta prijera

ca ju vi dugnu, amata signurina,

quann'è ca svotu di 'ssa cantunera

non mi guardati, arreri la vitrina!

 

Si poi circati la battista vera

pri farici 'na cifra suprafina,

priparati la sita e la ugghiera

e arraccamati 'st'arma mia mischina.

 

Anzi putiti arraccamarni dui,

cifri di focu, tutti dui vicini,

la cifra mia e la cifra di vui.

 

E allura si non vènnu purpurini,

'ntra li rucchedda nun circati chiui,

fatili ccu lu sangu di 'sti vini!

 

 

Note.'Scutati (ascoltate) Svotu (svolto) – Cantunera  (cantone) – Ugghiera (agoraio) Vènnu (vengono) – Rucchedda (rocchetti).

 

 

III.

 

Bedda, ca siti janca di culuri

Comu li palummeddi di lu mari,

sirena ca sapiti pircantari

ccu centu magisterii e fatturi;

 

quannu riditi spàranu li sciuri,

quannu parrati scìnninu macari,

pri vènivi d'attornu ad ascutari

l'óceddi cchiù sarvaggi e currituri.

 

Oh, siddu fussi un celibri pitturi,

sa comu vi vurrissi appitturari!

Oh, si putissi 'sirj ju lu mari,

 

unni la notti, vui, sciumi d'amuri,

c'abbarsamati vòschira e chianuri,

vi jti, chetu chetu, a ripusari!

 

Note. Janca (bianca) – Palummeddi (palombelle) – Palummeddi di mari (la schiuma bianca sulle creste delle onde) – Pircantata (incantare) – Magisterii e fatturi (incantesimi) – Spàranu (sbocciano d'un tratto) – Vènivi (venirvi) – 'Sirj (essere) – Unni (dove) – Vòschira (boschi)Jti (andate).

 

 

IV.

 

Tidda, ju lu sapìa c'avìa a cascari

sutta 'ss'ucchiuzzi toi ammagaturi,

e ti prijava di non mi guardari

pirchì 'ss'ucchiuzzi dùnanu duluri.

 

Tu mi vo' beni e mi vo' cunfurtari,

ccu la ducizza di 'ssu beddu amuri:

sugnu filici, e puru... chi ci ha' a fari?

soffru a muriri e soffru di tutt'uri!...

 

Chiddu chi soffru non tu sacciu diri,

mi pari chi tu un jornu m'ha' a lassari,

mi pari chi tu un jornu ti nn'ha' a jri!

 

Si chianciu, Tidda, non ti siddiari...

Haju 'stu gruppu ca mi fa suffriri,

haju 'stu chiantu ca voli sfüari!

 

Note.Tidda (diminuitivo di Agata: Agatidda) – Sapìa (sapevo) – Cascari (cadere) – Sacciu (so) – Lassari (lasciare) – Jri (andare) – Siddiari (annoiare, seccare) – Sfüari (sfogare).

 

 

V.

 

Suli ca jornu fai, suli ca spunti

e risbìgghi li timpi e li vadduni;

comu la vidi pusaticci 'nfrunti

e dùnacci pri mia centu vasuni.

 

Dicci ca d'ora 'nsina ca tramunti,

ju cca l'aspettu, misu 'ntra 'sta gnuni!...

Staju murennu comu li cunsunti

pirch'idda non s'affaccia a lu barcuni!...

 

Ma tu ti curchi, suli maistusu,

Senza ascutari la prijera mia,

e lu munnu diventa chiù scurusu!

 

Canta la pìula 'mmensu la jnestra,

canta lu marranzanu. a litania...

e Tidda non s'affaccia a la finestra!

 

Note. Risbigghi (risvegli) Timpi (balze, rupi) Vadduni (valli, borri) Pusaticci (pòsatele) – Vasuni (baci) – Gnuni (angolo) – Scurusu (bujo, cupo) Pìula (il cucolo) – Jnestra (ginestra) – Marranzanu(grillo canterino).

 

 

VI.

 

Eccu: lu cori non m'avìa 'ngannatu,

stu cori miu, ch'è nnimina vintura!

Partisti, Tidda, ed ju sugnu malatu,

sutta lu pisu di la me' svintura!

 

Sa lu Distinu zoccu m'ha sarvatu!

La me' sintenza già fu data a 'st'ura;

sa si m'aspetta d'essiri scurdatu,

lu 'ngannu, la pazzìa, la sipurtura!...

 

Tidduzza, quantu tempu nn'âmu amatu?

Un annu, un misi, un jornu sulu, un'ura?

Ju non lu sacciu, e tu, chi l'ha' cuntatu?

 

Ora 'na cosa sula tegnu a cura,

ed è chi mi lassasti scunsulatu,

ed è chi mi Iassasti a la vintura!

 

Note. Nnimina vintura (indovino o indovina) – Zoccu (quello, quanto) – Sarvatu (serbato) – Nn'âmu (ci siamo) – Tegnu a cura (ho presente, guardo, penso) Lassasti (lasciasti).

 

 

VII.

 

Misu cca supra, ccu lu mari 'nfrunti,

malatu 'nfirmu dintra a quattru mura,

non sacciu li biddizzi di 'sti punti

e non canusciu 'sta bedd'aria pura.

 

Pensu ca nun ci si', fazzu cunfrunti,

e 'stu jardinu, pri mia, è sipurtura,

nïuri m'apparisciunu li munti

e visitusa tutta la natura.

 

Sulu cunortu miu, juntu a 'stu statu,

su' li suspiri e su' li chianti amari,

chianti ca l'occhi m'hannu abbuscicatu.

 

E puru chiànciu sempri e mai mi sfocu,

ca pri putiri chiànciri e sfuâri,

du' occhi e un cori sulu sunnu pocu!

 

Note. – Questo sonetto fu scritto dall'incantevole hotel San Domenico, che sorge nei locali dell'ex convento omonimo, a Taormina, e domina il mare, a cavaliere di una ripida e pittoresca collina'Nfirmu (gravemente malato) – Visitusa (a lutto) – Cunortu (conforto) – Juntu (giunto, arrivato) – Abbuscicatu (gonfiato) – Sfuâri (sfogare).

 

 

VIII.

 

Di quannu tu partisti, Tidda mia,

non cantu chiù li beddi me' canzuni,

e misi la chitarra 'ntra 'na gnuni,

accostu a la me' vecchia scrivania.

 

Ogni tantu ci dùnanu un truzzuni,

si movi, quarche corda trimulìa,

e fa un lamentu, un chiantu a litania,

comu pri diri: pricchì m'abbannuni?

 

E 'stu lamentu so', d'accussì funnu,

mi scinni 'rittu 'rittu 'ntra lu cori;

mi pari lu lamentu di cu' mori,

 

mi pari di la piula lu cantu!

Tidda, pirchì non torni? Un campusantu

ora, senza di tia, pari lu munnu!

 

Note.Truzzuni (urtone, urto) Funnu (profondo) – Scinni (scende) – 'Rittu 'rittu (diritto).

 

 

IX.

 

Pirchì, pirchì, ti custrincii a giurari

quannu partisti, di non mi tradiri?

Forsi non mi l'aveva a figurari

l'amuri to' com'è c'avìa a finiri?

 

Ora pirchì mi manni a dimannari

si ccu lu novu amanti ti uniri?

Chi su' assissuri, chi v'ha' maritari,

o su' parrinu e v'haju a binidiri?

 

Forsi è pri scantu?... 'N'aviri paura

È pirchì timi ca moru addannatu?

Non ti pigghiari tutta 'sta primura!

 

Spusalu, bedda, la partita è grossa;

pensa ad avvantaggiari lu statu...

Pri mia... ccu' mori jnghi la so fossa!

 

Note. Custrincii (costrinsi) – Si ccu (se con) Parrinu (prete) Scantu (paura)Timi (temi) – Addannutu (dannato) – Pri mia (per me).

 

 




Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License