TIDDA
Ju patirria li guai di lu linu,
tagghiatu tuttu, poi stisu a lu
chianu,
poi mazzïatu e fattu finu finu,
senza ca nni ristassi un filu
sanu;
poi fattu matapolla e musulinu,
poi fazzulettu, pri li vostri
manu;
d'accussì sulu vi staria vicinu
e no ca v'è guardari di
luntanu!...
Note. – Patìri li guai
di lu linu (modo di dire, per significare: noje, triboli e avversità
immense) – Tagghiatu (tagliato, mozzato) – A lu chianu
(all'aperto, a tutte le intemperie) – Finu finu (sottile sottile) – Matapolla
(specie di mussola) – Fazzulettu (Fazzoletto) – Ca v'è (che vi
devo).
I.
Signurinedda,
vui c'arraccamati,
'ntra lu tilaru,
arreri la vitrina
dicitimi: pirchì è ca mi
guardati
quannu di ddocu passu,
a la matina?
Li vostri augghi sunnu prilibati,
ca su' d'azzaru e ccu la punta fina,
ma chiù puntuti sunnu e chiù ammulati,
'ss'occhi, 'ntra 'ssa facciuzza di bammina.
Vui ccu 'ss'ucchiuzzi beddi e
tradituri
arraccamati supra lu me' cori,
e arraccamati 'na cifra d'amuri:
ma tuttu spurtusatu lu me' cori,
mori pri la priizza e lu duluri,
senza chi vui sapiti pricchì mori.
Note. – Arraccamati
(ricamate) – Tilaru (telaio) – Di ddocu (da codesto luogo) – Augghi
(aghi) – Puntuti (acuminati) – Ammulati (arrotati) – Spurtusatu
(trapuntatu) – Priizza (contento, allegria).
II.
Pri carità, 'scutati 'sta prijera
ca ju vi dugnu, amata signurina,
quann'è ca svotu di 'ssa cantunera
non mi guardati, arreri la vitrina!
Si poi circati la battista vera
pri farici 'na cifra suprafina,
priparati la sita e la ugghiera
e arraccamati 'st'arma mia mischina.
Anzi putiti arraccamarni dui,
cifri di focu, tutti dui vicini,
la cifra mia e la cifra di vui.
E allura
si non vènnu purpurini,
'ntra li rucchedda nun
circati chiui,
fatili ccu lu sangu di 'sti
vini!
Note.
–'Scutati (ascoltate) – Svotu (svolto) – Cantunera (cantone) – Ugghiera (agoraio) –
Vènnu (vengono) – Rucchedda (rocchetti).
III.
Bedda, ca siti janca di culuri
Comu li palummeddi di lu mari,
sirena ca sapiti pircantari
ccu centu magisterii e fatturi;
quannu riditi spàranu li sciuri,
quannu parrati scìnninu macari,
pri vènivi d'attornu ad ascutari
l'óceddi cchiù sarvaggi e currituri.
Oh, siddu fussi un celibri
pitturi,
sa comu vi vurrissi appitturari!
Oh, si putissi 'sirj ju lu mari,
unni la notti, vui, sciumi
d'amuri,
c'abbarsamati vòschira e chianuri,
vi jti, chetu chetu, a ripusari!
Note. – Janca (bianca)
– Palummeddi (palombelle) – Palummeddi di mari (la schiuma bianca
sulle creste delle onde) – Pircantata (incantare) – Magisterii e
fatturi (incantesimi) – Spàranu (sbocciano d'un tratto) – Vènivi
(venirvi) – 'Sirj (essere) – Unni (dove) – Vòschira (boschi)
– Jti (andate).
IV.
Tidda, ju lu sapìa c'avìa a
cascari
sutta 'ss'ucchiuzzi toi ammagaturi,
e ti prijava di non mi guardari
pirchì 'ss'ucchiuzzi dùnanu duluri.
Tu mi vo' beni e mi vo'
cunfurtari,
ccu la ducizza di 'ssu beddu amuri:
sugnu filici, e puru... chi ci ha' a fari?
soffru a muriri e soffru di tutt'uri!...
Chiddu chi soffru non tu sacciu
diri,
mi pari chi tu un jornu m'ha' a lassari,
mi pari chi tu un jornu ti nn'ha' a jri!
Si chianciu, Tidda, non ti
siddiari...
Haju 'stu gruppu ca mi fa suffriri,
haju 'stu chiantu ca voli sfüari!
Note. – Tidda
(diminuitivo di Agata: Agatidda) – Sapìa (sapevo) – Cascari
(cadere) – Sacciu (so) – Lassari (lasciare) – Jri (andare)
– Siddiari (annoiare, seccare) – Sfüari (sfogare).
V.
Suli ca jornu fai, suli ca spunti
e risbìgghi li timpi e li vadduni;
comu la vidi pusaticci 'nfrunti
e dùnacci pri mia centu vasuni.
Dicci
ca d'ora 'nsina ca tramunti,
ju cca l'aspettu, misu
'ntra 'sta gnuni!...
Staju murennu comu li
cunsunti
pirch'idda non
s'affaccia a lu barcuni!...
Ma
tu ti curchi, suli maistusu,
Senza ascutari la prijera mia,
e lu munnu diventa chiù scurusu!
Canta la pìula 'mmensu la
jnestra,
canta lu marranzanu. a litania...
e Tidda non s'affaccia a la finestra!
Note. – Risbigghi
(risvegli) –Timpi (balze, rupi) – Vadduni (valli,
borri) – Pusaticci (pòsatele) – Vasuni (baci) – Gnuni (angolo)
– Scurusu (bujo, cupo) – Pìula (il cucolo) – Jnestra (ginestra)
– Marranzanu – (grillo canterino).
VI.
Eccu: lu cori non m'avìa 'ngannatu,
stu cori miu, ch'è nnimina vintura!
Partisti, Tidda, ed ju sugnu malatu,
sutta lu pisu di la me' svintura!
Sa lu Distinu zoccu m'ha sarvatu!
La me' sintenza già fu data a 'st'ura;
sa si m'aspetta d'essiri scurdatu,
lu 'ngannu, la pazzìa, la sipurtura!...
Tidduzza, quantu tempu nn'âmu
amatu?
Un annu, un misi, un jornu sulu, un'ura?
Ju non lu sacciu, e tu, chi l'ha' cuntatu?
Ora 'na cosa sula tegnu a cura,
ed è chi mi lassasti scunsulatu,
ed è chi mi Iassasti a la vintura!
Note.– Nnimina vintura
(indovino o indovina) – Zoccu (quello, quanto) – Sarvatu
(serbato) – Nn'âmu (ci siamo) – Tegnu a cura (ho presente,
guardo, penso) – Lassasti (lasciasti).
VII.
Misu cca supra, ccu lu mari
'nfrunti,
malatu 'nfirmu dintra a quattru mura,
non sacciu li biddizzi di 'sti punti
e non canusciu 'sta bedd'aria pura.
Pensu ca nun ci si', fazzu
cunfrunti,
e 'stu jardinu, pri mia, è sipurtura,
nïuri m'apparisciunu li munti
e visitusa tutta la natura.
Sulu cunortu miu, juntu a 'stu
statu,
su' li suspiri e su' li chianti amari,
chianti ca l'occhi m'hannu abbuscicatu.
E
puru chiànciu sempri e mai mi sfocu,
ca pri putiri
chiànciri e sfuâri,
du' occhi e un cori
sulu sunnu pocu!
Note. – Questo sonetto fu
scritto dall'incantevole hotel San Domenico, che sorge nei locali dell'ex
convento omonimo, a Taormina, e domina il mare, a cavaliere di una ripida e
pittoresca collina – 'Nfirmu (gravemente malato) – Visitusa (a
lutto) – Cunortu (conforto) – Juntu (giunto, arrivato) – Abbuscicatu
(gonfiato) – Sfuâri (sfogare).
VIII.
Di quannu
tu partisti, Tidda mia,
non cantu chiù li beddi me'
canzuni,
e misi la chitarra 'ntra 'na
gnuni,
accostu a la me' vecchia
scrivania.
Ogni tantu ci dùnanu un truzzuni,
si movi, quarche corda trimulìa,
e fa un lamentu, un chiantu a litania,
comu pri diri: pricchì m'abbannuni?
E 'stu lamentu so', d'accussì
funnu,
mi scinni 'rittu 'rittu 'ntra lu cori;
mi pari lu lamentu di cu' mori,
mi pari di la piula lu cantu!
Tidda, pirchì non torni? Un campusantu,
ora, senza di tia, pari lu munnu!
Note. – Truzzuni (urtone,
urto) – Funnu (profondo) – Scinni (scende) – 'Rittu 'rittu
(diritto).
IX.
Pirchì, pirchì, ti custrincii a
giurari
quannu partisti, di non mi tradiri?
Forsi non mi l'aveva a figurari
l'amuri to' com'è c'avìa a finiri?
Ora pirchì mi manni a dimannari
si ccu lu novu amanti ti pò uniri?
Chi su' assissuri, chi v'ha' maritari,
o su' parrinu e v'haju a binidiri?
Forsi è
pri scantu?... 'N'aviri paura
È pirchì timi ca moru
addannatu?
Non ti pigghiari tutta 'sta
primura!
Spusalu, bedda, la partita è
grossa;
pensa ad avvantaggiari lu tò statu...
Pri mia... ccu' mori jnghi la so fossa!
Note. – Custrincii
(costrinsi) – Si ccu (se con) – Parrinu (prete) –
Scantu (paura) – Timi (temi) – Addannutu (dannato) – Pri
mia (per me).
|