Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • a me' Matruzza.   LA 'ATTA E LA FIMMINA   Storii d' amuri
    • NICA
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

NICA

 

T'amai, tiranna, e sugnu già pintutu;

pintutu, di ss'amuri a tia purtatu;

purtatu ccu suspiri – e fu pirdutu! –;

pirdutu, ppi 'ssu cori accussì 'ngratu!

'Ngratu è lu cori , ca ristò mutu;

mutu pirch'è di marmuru, agghiazzatu;

agghiazzatu, chi a mia non desi ajutu;

ajutu, ca spirava e fui 'ngannatu!

 

Note. Sugnu (sono) – 'Ssu, o chissu (codesto) – Marmuru (marmo) – Agghiazzatu (gelato) – Spirava (speravo).

 

 

I.

 

Eri nicuzza e quannu ti 'ncuntrai

da tantu tempu già ti canuscia,

pirchì a di nicu, ccu la fantasia,

tali e quali accussì ti 'mmaginai.

 

Chi cosa fici 'ntra la vita mia

pp'ansina ca ccu tia m'accumpagnai?

Ju non ti dicu, no, chi non amai,

pirchì non vogghiu diri la bugia.

 

Amai, sì, troppu amai, ma a la luntana,

'ntra lu me' celu, limpiu o annuvulatu,

ti vitti sempri, e sempri chiù bagiana.

 

Pirchì, quannu vinisti a lu me' latu,

pirchì quannu pigghiasti forma umana,

trimò lu cori miu tuttu scantatu?

 

Note. Nicuzza (piccolina) – Nicu (piccolo) – Pp'ansina (fino a che, fino a quando) – Limpiu (limpido) – Bagiana (graziosa) – Scantatu (timoroso, pauroso).

 

 

II.

 

Doppu chi ti chiamai cu tanti e tanti

nomi gintili e duci di sapuri,

addimannati in prestitu a li santi,

arrubbati a li pùddiri e a li ciuri,

 

'n jornu, ca lu me' cori era fistanti,

'ntra 'stu dialettu nostru ammagaturi,

truvai lu veru nomu chiù galanti:

Nica, Nicuzza mia, Nica d'amuri!

 

E Nica, ti chiamai... Nomu tuccanti,

oh, nomu anticu, nomu di duluri,

quantu peni mi costi e quali chianti!

 

Ancora, ancora, abbannunatu amanti,

ti pensu, nomu duci e tradituri,

e ti cunsacru cca, 'ntra li me' canti!

 

Note.Duci (dolci) – Pùddiri (farfalle) – Ammagaturi (ammaliatore).

 

 

III.

 

Fimmini 'ntricalori: maritati,

viduvi o schetti, 'ncrepiti o carusi;

omini furficiara, abituati

a fari cu la lingua scusi scusi;

 

si 'mmenzu a li me' versi vui circati

lu nomu d'idda e siti curiusi,

putiti fari cuntu ca ristati

ccu l'occhi sicchi e li lingui lappusi.

 

Ci truviriti tutti li turmenti

ch'idda m'ha datu e tutti li carizzi;

ci truviriti l'occhi so' lucenti,

 

li so' 'mmizzigghi e li so' tradimenti;

ma lu so' nomu, chinu di ducizzi,

ju nun lu mettu 'nvucca di la genti!

 

Note. Fimmini (donne) – 'Ntricalori (intriganti) – Schetti (zitelle) – 'Ncrepiti (vecchie) – Carusi (giovani) – Furficiara (letteralmente tradotto: forbiciai, dicesi di coloro che scuciono panni addosso) – Scusi (scuci) – 'Mmenzu (in mezzo)Idda (lei) Ccu l'occhi sicchi e li lingui lappusi (insodisfatti, con le pive nel sacco) – 'Mmizzigghi (moine).

 

 

IV.

 

Haju dintra lu civu di la testa

comu 'na fudda fitta di pinseri,

c'arrifulìa e forma 'na timpesta,

sbampannu focu di centu braceri.

 

Ora ti cridu vili ed ora onesta,

ora li ditti to' cridu sinceri,

ora all'oricchia, 'na vuci mulesta,

mi dici ca tu fingi pri misteri.

 

E mentri ti vulissi disprizzari

sentu ca senza 'ss'alitu odurusu

ju 'ntra 'stu munnu non putría campari.

 

E tornu côtu côtu e pïatusu

pri stáriti a lu cantu e pri vasari

'ss'ucchiuzzi e 'ssu mussiddu giniusu.

 

Note.Haju (ho) – Civu (midollo) – Arrifulìa (fa groppo) – Sbampannu (divampando) – Côtu côtu (moggio moggio) – Mussiddu (musetto..., boccuccia)Giniusu (simpatico, attraente).

 

 

V.

 

No, statti muta, Nica non parrari...

lu sacciu, sì, lu sacciu tu cu' si',

ed iu ti lu dimannu, sai pirchì?

Pirchì mi piaci fárimi 'ngannari.

 

Sì, 'ngannami, chi voi, sugnu accussì...

si ti cunfessi, poi, chi t'haju a fari?

Fimmina traditura 'un si po' amari,

e senza amari a tia, chi fazzu, chi?...

 

..... No... megghiu parri, 'un diri chiù bugia:

cunfessiti: piccatu cunfissatu,

si soli diri, è menzu pirdunatu...

 

Ju ti pirdunu... parra, Nica mia,

cùntami tuttu... fammi 'stu piaciri...

...... Aspetta, Nica!... No!... Non mi lu diri!...

 

Note.Statti (sta, fermati) Lu sacciu (lo so) Sugnu (sono).

 

 

VI.

 

Ah, si sapissi, tu, quali nuttati

ju passu 'ntra 'stu lettu scunsulatu!

Guardu lu scuru cu l'occhi sbarrati,

pri lu duluri mi sicca lu ciatu.

 

Li tèmpii mi sbattunu sudati,

lu cori mi lu sentu sdradicatu;

sentu tutti li scrùsci di li strati,

ogni rumuri di lu vicinatu...

 

Oh, si sapissi, tu, chi eternitati

è un'ura ca ju passu 'ntra 'stu statu!...

Pensu quannu durmèvamu abbrazzati,

 

pensu a 'ddi notti... e tu ti l'ha' scurdatu!

E pensu, ccu li denti 'nsirragghiati,

c'ora si' 'nvrazza a 'n'autru 'nnamuratu!

 

Note. – Mi sicca lu ciatu (mi si arresta il respiro) – Scrùsci (rumori) – 'N'autru (un altro).

 

 

VII.

 

Nica, tu fusti babba: mi lassasti

cridennu ca ju tuttu t'avìa datu,

e tuttu chiddu chi tegnu sarvatu

ancora non è , e ci l'appizzasti...

 

Quantu carizzi chi non hai pruvatu!

Quantu piaciri chini di cuntrasti!...

Babba chi si', pirchì m'abbannunasti,

si lu me' saccu 'n'era sbacantatu?

 

Ju sacciu dari certi vasuneddi,

supra lu coddu, accostu a li capiddi,

chi fannu li carnuzzi stiddi stiddi...

 

Sacciu 'ncantari sulu ca m'affacciu

dintra l'ucchiuzzi di li beddi... Sacciu...

Ma, Nica!... A cu' talii, ccu 'ss'occhi friddi?!...

 

Note. – Babba (sciocca)Sarvatu (in serbo) – Ci l'appizzasti (ce l'hai rimesso, l'hai perduto) – Sbacantatu (vuotato) – Vasuneddi (bacetti) – Coddu (collo) – Fari li carni stiddi stiddi (fare arricciare, accapponar l'epidermide per piacere o per terrore) – Talii (guardi).

 

 

VIII.

 

Sèntimi, ca ti dicu la sorti:

Haju un cuteddu ch'è comu un rasolu,

longu e lucenti, ccu la punta forti,

e notti e jornu l'ammolu, l'ammolu...

 

Ccu 'stu cuteddu t'ha' dari la morti,

ccu stu cuteddu t'ha' fari un cafolu

'mmenzu lu pettu e po' ccu l'ugna storti

t'ha scippari lu cori... e mi cunsolu!

 

Dintra 'na grutta, arreri setti porti

tegnu un ciaschittu ccu lu vitriolu:

ti l'ha' jttari 'ntra chissi ca porti,

 

occhi di maga, pupiddi d'azzolu;

t'haju a fari chiù brutta di la morti,

tannu mi tegnu, tannu mi cunsolu!

 

 

Note. Cuteddu (coltello) – Rasolu (rasoio) – L'ammolu (l'arroto) – Cafolu (buco profondo e informe) – Scippari (strappare, svellere) – Arreri (dietro) Ciaschittu (orciuoletto) –  Azzolu (turchino chiuso) – Pupiddi (pupille) – Tannu mi tegnu (allora sarò pago).

 

 

IX.

 

Non ti prïari, cori tradituri,

ca 'sti canzuni non sunnu pri tia;

tu non si' donna ca meriti amuri,

tu fimmina non si' di puisia.

 

Cantu supra 'na morta, supra un ciuri

c'ora 'ntra la limarra scarfitìa,

e cantu lu so' anticu e gratu oduri,

non mai lu fetu, c'ora fa pri via.

 

Cantu 'dda Nica scisa di li celi,

ca beni mi vulìa senza minzogna,

e dintra lu pittuzzu avìa lu meli.

 

Cantu 'dda Nica santamiatidda! –

A cantari pri tia sentu vriogna

e... non ci cantu, no, cantu pri chidda!

 

Note. – Non ti prïari (non ti rallegrare, non insuperbire) – Tia (te)Limarra (limo, fango) – Scarfitìa (infracida) – Fetu (puzza) Miatidda! (beata lei!) –Vriogna (vergogna).

 

 




Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License