AMURI
DI FIMMINA E AMURI DI MATRI
I.
– Mamma, non sacciu cc'haju,
stamatina!...
– Gesuzzu!... Chi ti senti, amuri santu?!...
– Mi sentu ca vurrìa sbuttari 'n chiantu,
e 'ntra lu pettu
comu na' virrina!
–
Figghiuzzu, e comu fazzu?... Vih, chi scantu
ca mi sta' dannu, cori
miu, chi spina
ca mi metti!... Ma tu,
ccu dd'acquazzina,
com'è c'arsira
firriásti tantu?...
Ora, si si' malatu, comu fazzu,
ammenzu 'sta campagna, a la stranìa?
– Mamma, chi dici?... Non è
malatia...
mancu
ju stissu sacciu chi mi sentu...
vurrìa chiànciri e poi...
sugnu cuntentu...
– Vih, Matri Santa,
chi niscisti pazzu?
Note. – Sacciu (so)
– Vurrìa (vorrei) – Chiantu (pianto) – Virrina (verrina,
succhiu) – Fazzu (faccio) – Scantu (paura) – Acquazzina
(rugiada) – Arsira (iersera) – Firriasti (girasti) – A la
stranìa (lontano dal proprio paese).
II.
–
No, mamma bedda, ca non è pazzia...
('Sta cosa ca si'
tanta scantulina!...
Ju pinsava a sfuàrimi
ccu tia!...)
– E sfoga, sì, ma
levami 'sta spina,
non
mi tèniri chiù 'ntra 'st'agunia!...
Chi ti
successi?...– Sai... 'ntra dda casina
giàlina... arsira, versu
a'Virmaria...
jennu a marvizzi... arreri
'na vitrina...
vitti... –
Beddamatruzza, òcche briganti?!...
– No!... 'Na picciuttedda ca
parìa 'na fata!...
E mi guardò ccu 'mparu d'occhi tanti!...
Stanotti non
durmivi... a matinata
scappavi agghiri
ddà... – Non c'era!... (Avanti,
'u vidi?... A mia m'aurta, 'ssa risata!)
Note. – Scantulina (che
di leggieri ha paura) – Sfuàrimi (sfogarmi) – Casina (villino)
– Giàlina (gialla) – Arsira (iersera) – A' Virmaria (l'Avemaria)
– Jennu (andando) – Marvìzzi (tordi) – Arreri (dietro) – Vitti
(vidi) – Beddamatruzza (Bella Madre Santa; esclamazione di spavento) – Òcche
(qualche) – Ccu 'mparu d'occhi tanti (con tanto d'occhi) – Agghiri
ddà (verso lì, verso quel luogo) – M'aurta (mi urta).
III.
– Figghiuzzu, ridu pirchì avìa
pinsatu
a tanti cosi brutti, amuri
miu!...
Ti senti moddu ca si'
'nnamuratu...
Chi t'haju a diri?... Non
vurrissi Diu...
– Di chi?... – Ca... di cascàrimi
malatu!
– Malatu, sì... Però, siddu la viju,
sugnu sicuru ca ripigghiu ciatu!
Macari lu pitittu mi finìu!...
– Sèntimi, beddu, e poi ti
nn'arriordi
di 'sti paroli, pirchì non ti 'ngannu:
Non ci passari chiù, ca ti la scordi!...
–
Chi?... Mamma!... – E no... Però t'arraccumannu!...
Mi pari ca vai a
ligna senza cordi
e po' patiri quarche
disingannu!
Note. – Moddu (molle,
moscio) – Non vurrissi Diu (non voglia Iddio) – Cascàrimi
(cadermi) – Siddu la viju (se la vedo) – Ciatu
(fiato, respiro) – Macari (pure, anche) – Ti nn'arriordi (te ne
ricorderai) – T'arraccumannu (ti raccomando).
IV.
– Chi senti diri?... – Chidda àvi
dinari,
marcia ccu lu munzù e li cammareri,
e siddu un jornu ti putissi amari,
chi ci apprisenti, tu, ca non pusseri?...
– Mammuzza bedda, chi mi fa' pinsari?...
'Nnunca pirchì mi guarda, di ddà arreri?
– Ca... forsi lu farà pri si spassari,
comu fannu 'ssi genti furasteri...
– No, mamma, tu, accussì mi fa'
muriri,
mi mittisti 'na spina 'ntra lu cori.....
'sti cosi brutti non mi l'âvi a diri!...
– Ju ti vurrissi chinu di
trisori:
siddu ti parru d'accussì vordiri
ca mi spaventu siddu po' mi mori!
Note. – Chidda (quella,
colei) – Lu munzù (il cuoco) – Siddu (se) – Pusseri
(possiede) – 'Nnunca (dunque) – Ddà arreri (laddietro) – Pri
si spassari (per prendersi spasso) – Non mi l'âvi (non me li dovevi)
– Trisori (tesori) – Parru (parlo) – Vordiri (vuol dire.).
V.
– Mamma, ci pensi?... Nn'avevi
ragiuni!...
– Accúra, figghiu, non ti scummigghiari!...
– Mi lassau malatu 'ntra 'sta gnuni,
e mancu manna chiù, pri si 'nfurmari!...
–Aspetta, beddu, chiudu 'stu barcuni!...
– Calmati, forsi 'un 'ávi a cu'
mannari...
– No, mamajedda, ca
non c'è ragiuni;
siddu m'amassi sapissi
truvari!...
Amuri passageru, di vinnigna!...
Dicevi beni, tu, santi palori!...
Vinni pri vinnignárisi la vigna,
si vinnignò macari lu me' cori,
lassò li fogghi giàlini e li ligna,
e non ci pensa chiù, cu' mori mori!
Note. – Accúra (sta
attento) – Scummigghiari (scoprire) – Lassau (lasciò) – Gnuni (angolo)
– Mancu (nemmeno) – Pri si
'nfurmari (per prendere informazioni) – 'Un'ávi (non ha) – Mamajedda
(mammina) – Siddu (se) – Vinnigna (vendemmia) – Palori
(parole).
|