Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • a me' Matruzza.   LA 'ATTA E LA FIMMINA   Storii d' amuri
    • AMURI DI FIMMINA E AMURI DI MATRI
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

AMURI DI FIMMINA E AMURI DI MATRI

 

 

I.

 

Mamma, non sacciu cc'haju, stamatina!...

Gesuzzu!... Chi ti senti, amuri santu?!...

– Mi sentu ca vurrìa sbuttari 'n chiantu,

e 'ntra lu pettu comu na' virrina!

 

Figghiuzzu, e comu fazzu?... Vih, chi scantu

ca mi sta' dannu, cori miu, chi spina

ca mi metti!... Ma tu, ccu dd'acquazzina,

com'è c'arsira firriásti tantu?...

 

Ora, si si' malatu, comu fazzu,

ammenzu 'sta campagna, a la stranìa?

Mamma, chi dici?... Non è malatia...

 

mancu ju stissu sacciu chi mi sentu...

vurrìa chiànciri e poi... sugnu cuntentu...

Vih, Matri Santa, chi niscisti pazzu?

 

Note.Sacciu (so)Vurrìa (vorrei)Chiantu (pianto)Virrina (verrina, succhiu) – Fazzu (faccio)Scantu (paura) Acquazzina (rugiada) – Arsira (iersera) – Firriasti (girasti) – A la stranìa (lontano dal proprio paese).

 

 

II.

 

No, mamma bedda, ca non è pazzia...

('Sta cosa ca si' tanta scantulina!...

Ju pinsava a sfuàrimi ccu tia!...)

– E sfoga, sì, ma levami 'sta spina,

 

non mi tèniri chiù 'ntra 'st'agunia!...

Chi ti successi?...– Sai... 'ntra dda casina

giàlina... arsira, versu a'Virmaria...

jennu a marvizzi... arreri 'na vitrina...

 

vitti... – Beddamatruzza, òcche briganti?!...

– No!... 'Na picciuttedda ca parìa 'na fata!...

E mi guardò ccu 'mparu d'occhi tanti!...

 

Stanotti non durmivi... a matinata

scappavi agghiri ddà... – Non c'era!... (Avanti,

'u vidi?... A mia m'aurta, 'ssa risata!)

 

Note. – Scantulina (che di leggieri ha paura) – Sfuàrimi (sfogarmi) – Casina (villino) Giàlina (gialla) – Arsira (iersera) – A' Virmaria (l'Avemaria) – Jennu (andando) – Marvìzzi (tordi) – Arreri (dietro) – Vitti (vidi) – Beddamatruzza (Bella Madre Santa; esclamazione di spavento) – Òcche (qualche) – Ccu 'mparu d'occhi tanti (con tanto d'occhi) – Agghiri ddà (verso , verso quel luogo) – M'aurta (mi urta).

 

 

III.

 

Figghiuzzu, ridu pirchì avìa pinsatu

a tanti cosi brutti, amuri miu!...

Ti senti moddu ca si' 'nnamuratu...

Chi t'haju a diri?... Non vurrissi Diu...

 

– Di chi?... – Ca... di cascàrimi malatu!

Malatu, sì... Però, siddu la viju,

sugnu sicuru ca ripigghiu ciatu!

Macari lu pitittu mi finìu!...

 

Sèntimi, beddu, e poi ti nn'arriordi

di 'sti paroli, pirchì non ti 'ngannu:

Non ci passari chiù, ca ti la scordi!...

 

– Chi?... Mamma!... – E no... Però t'arraccumannu!...

Mi pari ca vai a ligna senza cordi

e po' patiri quarche disingannu!

 

Note.Moddu (molle, moscio) – Non vurrissi Diu (non voglia Iddio) Cascàrimi (cadermi) Siddu la viju (se la vedo) Ciatu (fiato, respiro) – Macari (pure, anche) – Ti nn'arriordi (te ne ricorderai) – T'arraccumannu (ti raccomando).

 

 

IV.

 

– Chi senti diri?... – Chidda àvi dinari,

marcia ccu lu munzù e li cammareri,

e siddu un jornu ti putissi amari,

chi ci apprisenti, tu, ca non pusseri?...

 

Mammuzza bedda, chi mi fa' pinsari?...

'Nnunca pirchì mi guarda, di ddà arreri?

– Ca... forsi lu farà pri si spassari,

comu fannu 'ssi genti furasteri...

 

– No, mamma, tu, accussì mi fa' muriri,

mi mittisti 'na spina 'ntra lu cori.....

'sti cosi brutti non mi l'âvi a diri!...

 

Ju ti vurrissi chinu di trisori:

siddu ti parru d'accussì vordiri

ca mi spaventu siddu po' mi mori!

 

Note.Chidda (quella, colei)Lu munzù (il cuoco) Siddu (se) – Pusseri (possiede) – 'Nnunca (dunque) – Ddà arreri (laddietro) – Pri si spassari (per prendersi spasso) – Non mi l'âvi (non me li dovevi) – Trisori (tesori) – Parru (parlo) – Vordiri (vuol dire.).

 

 

V.

 

Mamma, ci pensi?... Nn'avevi ragiuni!...

Accúra, figghiu, non ti scummigghiari!...

Mi lassau malatu 'ntra 'sta gnuni,

e mancu manna chiù, pri si 'nfurmari!...

 

Aspetta, beddu, chiudu 'stu barcuni!...

Calmati, forsi 'un 'ávi a cu' mannari...

– No, mamajedda, ca non c'è ragiuni;

siddu m'amassi sapissi truvari!...

 

Amuri passageru, di vinnigna!...

Dicevi beni, tu, santi palori!...

Vinni pri vinnignárisi la vigna,

 

si vinnignò macari lu me' cori,

lassò li fogghi giàlini e li ligna,

e non ci pensa chiù, cu' mori mori!

 

Note.Accúra (sta attento) – Scummigghiari (scoprire) – Lassau (lasciò)Gnuni (angolo) Mancu  (nemmeno) – Pri si 'nfurmari (per prendere informazioni) – 'Un'ávi (non ha) – Mamajedda (mammina) – Siddu (se) – Vinnigna (vendemmia) – Palori (parole).

 

 




Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License