NON
CRÌDIRI
NÈ A DONNI, NÈ A
SIRENI
I.
Haju scrittu 'na littra a la me zita,
ccu 'na pinnuzza di 'n'aceddu raru,
la carta è arraccamata ccu la sita
e fu d'argentu, lu me' calamaru.
A manu 'ritta c'è 'na calamita
e 'na palumma ca
cerca riparu,
a manu manca un cori e 'na firita
d'unni ci cula sangu, paru paru.
Dintra lu fogghiu ci misi la
spica,
pri farlu addivintari abbarsamatu
e, pp'attaccarlu, 'na fittuccia nica.
Pri 'nchiostru lu me' sangu
stimpiratu,
e pri suggillu, allocu di muddica,
lu stissu cori miu 'nsanguniatu.
Note. – Littra
(lettera) – Zita (fidanzata) – Pinnuzza (piccola penna) – Arraccamata
(ricamata) – Sita (seta) – Calamaru (calamaio) – 'Ritta
(dritta) – Cula (cola) – Paru paru (a lungo, copiosamente) – Spica
(spiga di Francia, erba odorosa notissima) – Abbarsamatu (profumato) –
Nica (piccola, breve) – Allocu (invece) – Muddica (mollica di
pane – nel popolino si usa incollare lettere con la mollica di pane masticato)
– 'Nsanguniatu (insanguinato).
II.
Pensi quannu si' vecchia chi
farai
si ju nun ti
vurroggiu beni chiui,
pirchì 'ssa bedda giuvintù
chi hai,
comu lu ventu, dici,
si nni fui.
Ed ju ti dicu chi nun 'nvecchia
mai,
lu cori, e si nn'amamu tutti dui,
vinti o sissanta, quantu nn'hai nn'hai,
anni di 'ncoddu, chi nni 'mporta a nui?
Tu sempri mi darai li to'
carizzi,
ed ju pri tia farò cosi di pazzi
fùssiru brunni o janchi li
to' trizzi,
fùssiru
niri o no li me' mustazzi;
ma... nun li pirdirai
'ssi to' biddizzi,
no, nun ci cridu, mancu si
m'ammazzi!
Note. – Vurroggiu
(vorrò) – Fui (fugge) – Di 'ncoddu (di sopra, sulle spalle) – Trizzi
(treccie) – Brunni (bionde) – Janchi (bianchi) – Mustazzi (baffi).
III.
Tegnu lu cori miu 'mpintu 'ntra
'nchiovu,
vaju pri spiccicallu e non ci arrivu,
e non ti sacciu diri lu currivu
e lu dispettu granni ca nni provu.
Sugnu sutta la cuva comu all'ovu,
non sugnu mortu e mancu sugnu vivu,
e pri di chiù non sacciu lu mutivu
di 'ssu patiri e 'ssu turmentu novu.
Ti l'haju scrittu e ti lu tornu a
scrivu,
e speru ca 'sta vota ti cummovu:
lu me' duluri è troppu pusitivu!...
Si lu to' cori 'un'è vinnicativu,
dammi lu cori miu 'mpintu a 'ssu chiovu,
lèvami, bedda, di 'stu focu vivu!
Note. – 'Mpintu (sospeso)
– Chiovu (chiodo) – Vaju (vado) – Spiccicallu (staccarlo)
– Sacciu (so) – Sugnu (sono) – 'Un'è (non è) – Vinnicativu
(vendicativo) – Focu (fuoco).
IV.
No, non mi diri ccu 'ssa vucca
duci
chi mèttiri mi pozzu l'arma 'mpaci:
lu sai ca su' cchiù duru di la nuci,
vera testa di trunzu nata a Jaci.
Avi tri anni chi ti mettu 'ncruci
pri dirimi di sì e nun ti cumpiaci;
senti, Carmela, sentila 'sta vuci,
abbèntalu 'stu cori, ch'è 'na braci!
Vidi ca ti lu dicu beddu saggiu,
e ccu lu bonu, non mi fari sfreggiu,
pirchì l'amuri miu è assai sarvaggiu!...
Vidi chi ti l'avvisu, sciàtu
beddu:
ritirati li ponti, sai, ccu chiddu,
si no finisci a corpa di cuteddu!
Note. – Vucca
(bocca) – Duci (dolce) – Pozzu (posso) – Trunzu (torsolo)
– Jaci (Acireale, famosa per i cavoli forzuti; enormi, che si producono
nel suo territorio. – Si dice testa di trunzu a chi è duro di cervice)
– Abbèntalu (calmalo, acquietalo)
– Braci (bragia) – Chiddu (colui, quegli) – Corpa (colpi).
V.
E lu me' cori mancu si nni lagna
si tu mi tratti mali o si' binigna;
si la to' vucca è duci o è
maligna,
siddu mi ridi o si mi fai la
'ncagna.
'Stu cori
miu sulu ca si spagna,
ca fidirtà nni tia non ci nni alligna;
cu 'stu pinseri addivintai 'na signa,
mi struj la saluti e m'azzaccagna!...
Haj 'ntra
la facci du' puma sanghigna,
'na fussitedda ch'è 'na cosa
magna –
pari 'na cucchiaredda di
castagna
'mmenzu lu pampinitu di la
vigna... –
Non mi lassari, bedda me' cumpagna,
e poi... fammi macari la
matrigna!
Note. – Fari la 'ncagna
(tenere il broncio) – Si spagna (ha paura, teme) – Signa
(scimmia. Divintari 'na signa: intisichire) – Struj
(strugge) – M'azzaccagna (da azzaccagnari: azzannare, dilaniare)
– Puma (pomi) – Sanghigna (sanguigni) – Fussitedda (fossetta)
– Cucchiaredda (piccolo cucchiaio. Cucchiaredda di castagna: la castagna vuota che ha la sola buccia e
si accoppa, dentro il riccio, sulla castagna piena – pampinìtu (tutti i
pampini).
VI.
Vinni di notti e m'abbaiò lu
cani,
mentri guardava 'ntra lu to' barcuni!
Li cani – ju dissi – abbajanu a li strani;
dunca è lu signu ca cangiò patruni!
Turnavi ccu sampugni e marranzani,
e ti cantai li soliti canzuni...
Non t'affacciasti, e mancu a lu 'nnumani:
chistu è lu signu ca tu m'abbannuni!
Oh, Diu, ca mancu l'âvi du'
simani
ca mi dicevi: – quantu mi vo' beni? –
e m'accupavi ccu li to' vasuni!
Ah, ca
sugnu lu re di li babbani!
Non cridiri nè a donni nè
a sireni;
ju lu sapeva, e ci cascai
appuzzuni!
Note.
– Strani (estranei) – Turnavi (tornai) – Lu 'nnumani (l'indomani)
– Marranzani (scaccia pensieri) – L'âvi (l'ha; qui è detto nel
senso di: sono) – Simani (settimane) – Accuppavi (soffocavi,
asfissiavi) – Babbani (sciocchi, baggiani) – Appuzzuni (a
capo fitto).
|