VANNA
L'amuri, certi voti, è
cungignatu,
comu a du' aceddi di diversi nida:
unu vola luntanu, ch'è 'mpinnatu,
'n'autru è senza pinni e non si
fida!...
Cci crisciunu li pinni 'ntra li
cianchi,
pensa a la cumpagnedda e
l'assicuta;
ma già la trova ccu l'aluzzi
stanchi
e senza li pinni, pirchì fa la
muta!
Note. – Aceddi
(uccelli) – Nida (nidi) – 'Mpinnatu (con le penne) – Crisciunu
(crescono) – Cianchi (fianchi) – L'assicuta (l'insegue) – Aluzzi
(alucce) – Fa la muta (cambia le penne).
I.
La luna è china: vui, di lu
barcuni,
bedda, di longu a longu, la guardati:
lu sacciu, 'ntra la luna vui circati
l'amanti ca si dunanu vasuni!
Passanu l'uri e non vi
nn'addunati
ch'è notti e chi astutaru li lampiuni,
non v'addunati ca misu a 'sta gnuni
vi guardu 'ntra l'ucchiuzzi 'nnamurati.
Chi siti bedda!... Non vi nni
trasiti!...
Sugnu pitturi e cca lu muru è chianu:
lassativi addipìnciri, a lu scuru.
'Ccussì a la notti, quannu non ci
siti,
'sti vasuni ca mannu ccu la manu,
ju vi li lassu cca, 'mpinti a lu muru!....
Note. – China (piena)
– Barcuni (balcone) – Di longu a longu (lungamente) – Vasuni (baci)
– Non vi nn'addunati (non v'accorgete) – Astutaru (spensero) – Misu
(messo) – Gnuni (angoletto) – Trasiti (entrate) – Sugnu
(sono) – Chianu (piano, liscio) – A lu scuru (al buio) – Siti
(siete) – Mannu (mando) – Ccu la (con la) – 'Mpinti (attaccati).
II.
Sacciu chi 'un vi vuliti maritari,
ma chiddu ca non sacciu è lu pirchì...
e puru ch'ju putissi 'nduvinari
certu non mi dicìssivu: gnursì.
Forsi vi cunfunnistivu a
scartari,
forsi non la truvastivu accussì,
comu vi l'avìa fattu immaginari
la fantasia, ccu lu... non sacciu chi.
Chistu è lu munnu, e vui, comu è
ed è,
siti megghiu di mia... Vui non truvati
cui di lu cori vostru fari re;
mentri pri mia li parti su'
cangiati:
di lu me' cori la rigina c'è,
e siti vui, ca mancu mi pinsati!
Note. – Sacciu (so)
– 'Un (non) – Chiddu (quello) – Dicissivu (direste) – Cunfunnistivu
(confondeste) – Scartari (scegliere) – Accussì (così) –
Non sacciu chi (non so che) – Chistu (questo) – Comu è ed è (comunque
sia) – Mancu (neanche).
III.
Bedda, si mi criditi, lu me' cori
è 'na paranza a largu di lu mari,
misa 'n cuntrastu ccu li riuturi..
Nisciu quannu li venti eranu
sóri,
ma 'ntra lu megghiu di lu navigari
si vitti 'mmenzu di li scuntraturi!
Lu mari la spugghiò di li só
gioi,
l'arvuli ci li ruppi tutti dui,
persi li rimi e li viluzzi soi,
lu so' timuni non guverna chiui!...
Sulu ci arresta 'na sarvizza, e
poi
l'unna la sippillisci... e si nni fui...
È la sarvizza di li jorna soi
l'àncura di spiranza: e siti vui!
Note.
– Riuturi (rivolture, tempesta di vento) – Niscíu (sortì) – Sóri
(quieti) – Vitti (vide) – Scuntraturi (bufere) – Spugghiò (spogliò) – Gioi (gioie) – Arvuli (alberi) – Persi
(perdette) – Viluzzi (vele) – Unna (onda) – Fui
(fugge) – Soi (suoi).
IV.
Vegnu di notti e vegnu
scumpagnatu,
– sulu cumpagnu lu pinseri miu –
pirchì mi scantu di lu vicinatu
e di l'amici mi nn'aggilusìu.
Oh, 'ssu barcuni to', sempri
stangatu!...
Oh, 'ssa facciuzza to', ca chiù non viju!...
Lu sonnu com'è fattu m'ha scurdatu,
la fami e lu pitittu mi finìu!...
Tu non
t'affacci, e ccu li me' suspiri,
ju, di cca sutta,
spezzu cantuneri,
misu a lu scuru, ccu
l'occhi a li viri!..
È
la saluti mia 'ntramata a 'n filu:
mentri tu dormi e non
ti fa vidìri,
ju mi nni vaju
'nsuppilu 'nsuppilu!...
Note. – Vegnu
(vengo) – Scantu (paura) – Mi scantu (temo) – Mi
nn'aggilusìu (ne sono geloso) – Stangatu (serrato, chiuso
ermeticamente) – Facciuzza (visetto) – Viju (vedo) – Pitittu
(appetito) – Cantuneri (cantoni) – A li viri (di vedetta) – 'Ntramata
a 'n filu (suscettibilissima) – ''Nsuppilu 'nsuppilu
(lentamente: jrasinni 'nsuppilu: consumarsi lentamente).
V.
Comu percia la petra la stizzana,
'ccussì lu cori to' sappi pirciari;
non fu 'ntra 'n'ura, o un jornu, o 'na simana,
e mancu senza chiànciri e pinari.
Ma ora ca si' mia, Fata Murgana,
'ddi peni non li vogghiu jastimari:
tantu chiù costa la priizza umana,
tantu chiù fitta si voli sarvari.
Si tu m'ha' datu li biddizzi toi
pussedi l'arma e lu curuzzu mei,
e si vo' chiù ti pigghi 'nzoccu voi.
Ju, ciatu miu, non sugnu di
l'ebrei:
dammi la manu e ti l'incu di gioi;
dammi un vasuni e ti nni dugnu sei!...
Note. –
Percia (penetra, fora, perfora) – Petra (pietra) – Stizzana
(stillicidio) – 'Ccussì (così) – Simana (settimana) – Mancu
(neanche) – Chiànciri (piangere) – Jastimare (bestemmiare,
imprecare) – Priizza (contento, felicità) – Sarvari (tenere in
serbo) – Biddizzi (bellezze) – Curuzzu (il cuore) –'Nzoccu voi
(quel che vuoi) – Ciatu miu (sospiro mio) – Sugnu (sono) –
Ti l'incu (te la colmo)
VI.
– Quannu saremu vecchi, amata
Vanna,
non mi nni darai chiù, vasuni ardenti!...
Non cantiremu chiù la Marianna,
'n'avremu chiù capiddi e mancu denti!
Ccu lu rusariu a manu, a la
capanna,
dirai prijeri pri morti e viventi.
Semu vicchiuzzi – ti dirò – non 'ncanna
chiui, la fila di l'amuri! Senti:
Ti nn'arriôrdi chiù di 'ddi
jurnati,
quannu circâmu tutti 'ddi piliddi
pri stari 'nparu d'uri sciarriati?
T'arriôrdi lu lustru di li
stiddi,
quann'eramu 'ntra 'dd'astricu ammucciati
e ti vasava l'occhi e li capiddi?
Note. – La Marianna (canzone
allegra) – Capiddi (capelli) – Prijeri (preci, preghiere) – 'Ncanna
(incanna) – Ti nn'arriôrdi (te ne ricordi) – Jurnati (giornate) –
Piliddi (scuse, pretesti, peli nell'uovo) – Sciarriati (in
collera, imbronciati) – Lu lustru (la luce, il lume) – Stiddi
(stelle) – Astrico (terrazzo) – Ammucciati (nascosti).
VII.
E 'nsemi pinsiremu a lu passatu,
a chist'amuri c'ora nni purtamu,
a 'sta gran forza ca nn'ha' alliazzatu
comu di l'urmu l'èdira a lu ramu!
Ju, chi sarò cadenti e senza
ciatu,
forza non avrò chiù pri dirti: – t'amu!
strincennuti li gammi, agginucchiatu,
'ncucciatu forti, comu l'isca a l'amu!
E puru... non ci cridu, no, ca
mori,
l'amuri nostru, ccu la giuvintù!
Ju sacciu chi non 'nvecchia mai lu cori!...
Dimmi, Vannuzza, chi nni pensi,
tu?
Ju cridu chi anchi vecchi, ccu crianza,
l'avemu a fari, quarche stravaganza!...
Note. – Allazzatu
(allacciato) – Urmu (olmo) – Senza ciatu (senz'anima, senza
forza) – Agginucchiatu (ginocchioni) – 'Ncucchiatu (ingangherato,
appiccicato, avviticchiato) – Isca (esca) – Sacciu (so).
VIII.
Ti nn'arriordi chiù, cori
tirannu?
Ju ti diceva: – Si mi lassi mori
di li me' manu! – E tu: – Sidd'ju ti 'ngannu,
cca c'è 'n cuteddu; scàssimi lu cori!
E 'ntantu ancora àvi a passari un
annu
e mi tradisti!... Beddi to' paroli!...
Sicuru, mi tradisti, e pri chiù dannu
mi fai tanti sdilleggi e scattacori!
Lu to' cuteddu, lucitu, ammulatu,
lu tegnu dintra lu gileccu novu,
untatu d'agghiu e di cicuta a friddu;
puru lu cori non ti l'ha'
scassatu...
e sai pirchì?... Mi scantu ca ci trovu
comu 'ntra 'n quatru, la 'mmagini d'iddu!
Note.
– Lassi (lasci) – Scàssimi (spaccami, squarciami) – Avi a
(deve) – Sdilleggi (dileggi,
disprezzi) – Scattacori (dispetti, astiosità) – Ammulatu
(arrotato, affilato) – Agghiu (aglio) – Mi scantu (temo)
– Iddu (lui, quegli).
IX.
Malidittu lu jornu e lu mumentu
quannu ti canuscii, curazzu 'ngratu;
megghiu c'avissi mortu scafazzatu,
senza cunfortu e senza sacramentu!
Cu' mi lu fici fari, scialaratu!
Ora, poviru mia, non haju abbentu,
pinsannu sempri a lu to' tradimentu
e a 'ss'omu tristu ca ti sta d'allatu!
Ma senti, tanta fidi tegnu a Diu
chi 'sta sudisfazioni mi l'hai' a dari:
Non è la morti to', ca ju disìu,
ma
lu rimorsu, ed ju t'ha' a disprizzari,
mentri chianci lu
mortu amuri miu...
Pri oggi chianciu
ju... non c'è chi fari!
Note. – Quannu ti
canuscii (quando ti conobbi) – Curazzu (coraccio) – Scafazzatu (scofacciato)
– Scialariatu (scellerato) – Poviru mia (povero me) – Abbentu
(riposo, calma, requie).
X.
Ajeri, Giuvannina, si non
sbagghiu,
doppu tant'anni ca non
t'arrisbigghiu,
chiancènnuti d'amuri comu un
nigghiu
e non ti smovu chiù 'ddu gran
guadagghiu,
ti vitti, 'ntra la villa, ccu to'
figghiu,
e t'ammucciasti arreri lu
vintagghiu,
– mentri ca ti passava quasi
attagghiu –
pri t'asciucari lu vagnatu gigghiu.
È inutili, Giuvanna, non ci
'ngagghiu:
ccu 'ssi 'mmizzigghi, chiù,
non mi cattigghiu!...
Dimmi la virità: fu sucu
d'agghiu,
o fu rapè 'ntra l'occhì?... Ju
non ni pigghiu!...
Senti: chi scafazzasti òcche
scravagghiu
o fu lu chiantu di lu cuccutrigghiu?
Note.–
– Sbagghiu (sbaglio) – Arrisbigghiu (sveglio) – Chiancènnuti (piangendoti)
– Nigghiu (nibbio) – Guadagghiu (sbadiglio) – Fìgghiu (figlio)
– T'ammucciasti (ti celasti) – Vintagghiu (ventaglio) – Attagghiu
(vicino, accosto) – Pri l'asciucari (per asciugarti) – Non ci
'ngagghiu (non ci cado, non mi faccio uccellare) – 'Mmizzigghi
(moine) – Cattigghiu (solletico) – Sucu (succo) – Agghiu (aglio;
il succo d'aglio agli occhi, fa lacrimare – lo stesso il rapè,
sorta di tabacco da naso, nero) – Pigghiu (piglio) – Scafazzasti (scofacciasti)
– Ocche (qualche) – Scravagghiu (scarafaggio: scafazzari un
scravagghiu o bratta, significa: minghionare, prendere per il
bavero, dare a intendere una cosa per l'altra) – Cuccutrigghiu
(coccodrillo).
|