Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • a me' Matruzza.   LA 'ATTA E LA FIMMINA   Storii d' amuri
    • VANNA
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

VANNA

 

L'amuri, certi voti, è cungignatu,

comu a du' aceddi di diversi nida:

unu vola luntanu, ch'è 'mpinnatu,

'n'autru è senza pinni e non si fida!...

Cci crisciunu li pinni 'ntra li cianchi,

pensa a la cumpagnedda e l'assicuta;

ma già la trova ccu l'aluzzi stanchi

e senza li pinni, pirchì fa la muta!

 

Note.Aceddi (uccelli) – Nida (nidi) – 'Mpinnatu (con le penne) – Crisciunu (crescono) – Cianchi (fianchi) – L'assicuta (l'insegue) – Aluzzi (alucce) – Fa la muta (cambia le penne).

 

 

I.

 

La luna è china: vui, di lu barcuni,

bedda, di longu a longu, la guardati:

lu sacciu, 'ntra la luna vui circati

l'amanti ca si dunanu vasuni!

 

Passanu l'uri e non vi nn'addunati

ch'è notti e chi astutaru li lampiuni,

non v'addunati ca misu a 'sta gnuni

vi guardu 'ntra l'ucchiuzzi 'nnamurati.

 

Chi siti bedda!... Non vi nni trasiti!...

Sugnu pitturi e cca lu muru è chianu:

lassativi addipìnciri, a lu scuru.

 

'Ccussì a la notti, quannu non ci siti,

'sti vasuni ca mannu ccu la manu,

ju vi li lassu cca, 'mpinti a lu muru!....

 

Note.China (piena) – Barcuni (balcone) – Di longu a longu (lungamente) – Vasuni (baci) – Non vi nn'addunati (non v'accorgete) – Astutaru (spensero) – Misu (messo) – Gnuni (angoletto) – Trasiti (entrate) – Sugnu (sono) – Chianu (piano, liscio) – A lu scuru (al buio) – Siti (siete) – Mannu (mando) – Ccu la (con la) – 'Mpinti (attaccati).

 

 

II.

 

Sacciu chi 'un vi vuliti maritari,

ma chiddu ca non sacciu è lu pirchì...

e puru ch'ju putissi 'nduvinari

certu non mi dicìssivu: gnursì.

 

Forsi vi cunfunnistivu a scartari,

forsi non la truvastivu accussì,

comu vi l'avìa fattu immaginari

la fantasia, ccu lu... non sacciu chi.

 

Chistu è lu munnu, e vui, comu è ed è,

siti megghiu di mia... Vui non truvati

cui di lu cori vostru fari re;

 

mentri pri mia li parti su' cangiati:

di lu me' cori la rigina c'è,

e siti vui, ca mancu mi pinsati!

 

Note. Sacciu (so) – 'Un (non) Chiddu (quello) Dicissivu (direste) – Cunfunnistivu (confondeste) – Scartari (scegliere) – Accussì (così) – Non sacciu chi (non so che) – Chistu (questo)Comu è ed è (comunque sia)Mancu (neanche).

 

 

III.

 

Bedda, si mi criditi, lu me' cori

è 'na paranza a largu di lu mari,

misa 'n cuntrastu ccu li riuturi..

 

Nisciu quannu li venti eranu sóri,

ma 'ntra lu megghiu di lu navigari

si vitti 'mmenzu di li scuntraturi!

 

Lu mari la spugghiò di li gioi,

l'arvuli ci li ruppi tutti dui,

persi li rimi e li viluzzi soi,

lu so' timuni non guverna chiui!...

 

Sulu ci arresta 'na sarvizza, e poi

l'unna la sippillisci... e si nni fui...

È la sarvizza di li jorna soi

l'àncura di spiranza: e siti vui!

 

Note.Riuturi (rivolture, tempesta di vento) – Niscíu (sortì) – Sóri (quieti) – Vitti (vide) – Scuntraturi (bufere) – Spugghiò  (spogliò) – Gioi (gioie)  – Arvuli (alberi) – Persi (perdette) – Viluzzi (vele) Unna (onda) – Fui (fugge) – Soi (suoi).

 

 

IV.

 

Vegnu di notti e vegnu scumpagnatu,

sulu cumpagnu lu pinseri miu

pirchì mi scantu di lu vicinatu

e di l'amici mi nn'aggilusìu.

 

Oh, 'ssu barcuni to', sempri stangatu!...

Oh, 'ssa facciuzza to', ca chiù non viju!...

Lu sonnu com'è fattu m'ha scurdatu,

la fami e lu pitittu mi finìu!...

 

Tu non t'affacci, e ccu li me' suspiri,

ju, di cca sutta, spezzu cantuneri,

misu a lu scuru, ccu l'occhi a li viri!..

 

È la saluti mia 'ntramata a 'n filu:

mentri tu dormi e non ti fa vidìri,

ju mi nni vaju 'nsuppilu 'nsuppilu!...

 

Note. – Vegnu (vengo) – Scantu (paura) – Mi scantu (temo) Mi nn'aggilusìu (ne sono geloso)Stangatu (serrato, chiuso ermeticamente) – Facciuzza (visetto) – Viju (vedo) – Pitittu (appetito)Cantuneri (cantoni) – A li viri (di vedetta) – 'Ntramata a 'n filu (suscettibilissima) ''Nsuppilu 'nsuppilu (lentamente: jrasinni 'nsuppilu: consumarsi lentamente).

 

 

V.

 

Comu percia la petra la stizzana,

'ccussì lu cori to' sappi pirciari;

non fu 'ntra 'n'ura, o un jornu, o 'na simana,

e mancu senza chiànciri e pinari.

 

Ma ora ca si' mia, Fata Murgana,

'ddi peni non li vogghiu jastimari:

tantu chiù costa la priizza umana,

tantu chiù fitta si voli sarvari.

 

Si tu m'ha' datu li biddizzi toi

pussedi l'arma e lu curuzzu mei,

e si vo' chiù ti pigghi 'nzoccu voi.

 

Ju, ciatu miu, non sugnu di l'ebrei:

dammi la manu e ti l'incu di gioi;

dammi un vasuni e ti nni dugnu sei!...

 

 

Note. – Percia (penetra, fora, perfora) Petra (pietra) – Stizzana (stillicidio) – 'Ccussì (così) – Simana (settimana) – Mancu (neanche) – Chiànciri (piangere) – Jastimare (bestemmiare, imprecare) – Priizza (contento, felicità) – Sarvari (tenere in serbo) – Biddizzi (bellezze) – Curuzzu (il cuore) –'Nzoccu voi (quel che vuoi) Ciatu miu (sospiro mio) – Sugnu (sono) Ti l'incu (te la colmo)

 

 

VI.

 

Quannu saremu vecchi, amata Vanna,

non mi nni darai chiù, vasuni ardenti!...

Non cantiremu chiù la Marianna,

'n'avremu chiù capiddi e mancu denti!

 

Ccu lu rusariu a manu, a la capanna,

dirai prijeri pri morti e viventi.

Semu vicchiuzzi – ti dirò – non 'ncanna

chiui, la fila di l'amuri! Senti:

 

Ti nn'arriôrdi chiù di 'ddi jurnati,

quannu circâmu tutti 'ddi piliddi

pri stari 'nparu d'uri sciarriati?

 

T'arriôrdi lu lustru di li stiddi,

quann'eramu 'ntra 'dd'astricu ammucciati

e ti vasava l'occhi e li capiddi?

 

Note.La Marianna (canzone allegra) – Capiddi (capelli) – Prijeri (preci, preghiere) – 'Ncanna (incanna) – Ti nn'arriôrdi (te ne ricordi) – Jurnati (giornate) – Piliddi (scuse, pretesti, peli nell'uovo) – Sciarriati (in collera, imbronciati) – Lu lustru (la luce, il lume) – Stiddi (stelle) – Astrico (terrazzo) – Ammucciati  (nascosti).

 

 

VII.

 

E 'nsemi pinsiremu a lu passatu,

a chist'amuri c'ora nni purtamu,

a 'sta gran forza ca nn'ha' alliazzatu

comu di l'urmu l'èdira a lu ramu!

 

Ju, chi sarò cadenti e senza ciatu,

forza non avrò chiù pri dirti: – t'amu!

strincennuti li gammi, agginucchiatu,

'ncucciatu forti, comu l'isca a l'amu!

 

E puru... non ci cridu, no, ca mori,

l'amuri nostru, ccu la giuvintù!

Ju sacciu chi non 'nvecchia mai lu cori!...

 

Dimmi, Vannuzza, chi nni pensi, tu?

Ju cridu chi anchi vecchi, ccu crianza,

l'avemu a fari, quarche stravaganza!...

 

Note.Allazzatu (allacciato) – Urmu (olmo) – Senza ciatu (senz'anima, senza forza) – Agginucchiatu (ginocchioni) – 'Ncucchiatu (ingangherato, appiccicato, avviticchiato) – Isca (esca) – Sacciu (so).

 

 

VIII.

 

Ti nn'arriordi chiù, cori tirannu?

Ju ti diceva: – Si mi lassi mori

di li me' manu! – E tu: – Sidd'ju ti 'ngannu,

cca c'è 'n cuteddu; scàssimi lu cori!

 

E 'ntantu ancora àvi a passari un annu

e mi tradisti!... Beddi to' paroli!...

Sicuru, mi tradisti, e pri chiù dannu

mi fai tanti sdilleggi e scattacori!

 

Lu to' cuteddu, lucitu, ammulatu,

lu tegnu dintra lu gileccu novu,

untatu d'agghiu e di cicuta a friddu;

 

puru lu cori non ti l'ha' scassatu...

e sai pirchì?... Mi scantu ca ci trovu

comu 'ntra 'n quatru, la 'mmagini d'iddu!

 

Note.Lassi (lasci) – Scàssimi (spaccami, squarciami) – Avi a (deve) – Sdilleggi  (dileggi, disprezzi) – Scattacori (dispetti, astiosità) – Ammulatu (arrotato, affilato) – Agghiu (aglio) – Mi scantu (temo)Iddu (lui, quegli).

 

 

IX.

 

Malidittu lu jornu e lu mumentu

quannu ti canuscii, curazzu 'ngratu;

megghiu c'avissi mortu scafazzatu,

senza cunfortu e senza sacramentu!

 

Cu' mi lu fici fari, scialaratu!

Ora, poviru mia, non haju abbentu,

pinsannu sempri a lu to' tradimentu

e a 'ss'omu tristu ca ti sta d'allatu!

 

Ma senti, tanta fidi tegnu a Diu

chi 'sta sudisfazioni mi l'hai' a dari:

Non è la morti to', ca ju disìu,

 

ma lu rimorsu, ed ju t'ha' a disprizzari,

mentri chianci lu mortu amuri miu...

Pri oggi chianciu ju... non c'è chi fari!

 

Note.Quannu ti canuscii (quando ti conobbi) – Curazzu (coraccio) Scafazzatu (scofacciato)Scialariatu (scellerato) – Poviru mia (povero me) – Abbentu (riposo, calma, requie).

 

 

X.

 

Ajeri, Giuvannina, si non sbagghiu,

doppu tant'anni ca non t'arrisbigghiu,

chiancènnuti d'amuri comu un nigghiu

e non ti smovu chiù 'ddu gran guadagghiu,

 

ti vitti, 'ntra la villa, ccu to' figghiu,

e t'ammucciasti arreri lu vintagghiu,

mentri ca ti passava quasi attagghiu

pri t'asciucari lu vagnatu gigghiu.

 

È inutili, Giuvanna, non ci 'ngagghiu:

ccu 'ssi 'mmizzigghi, chiù, non mi cattigghiu!...

Dimmi la virità: fu sucu d'agghiu,

 

o fu rapè 'ntra l'occhì?... Ju non ni pigghiu!...

Senti: chi scafazzasti òcche scravagghiu

o fu lu chiantu di lu cuccutrigghiu?

 

Note.– – Sbagghiu (sbaglio)Arrisbigghiu (sveglio)Chiancènnuti (piangendoti) Nigghiu (nibbio) – Guadagghiu (sbadiglio)Fìgghiu (figlio) – T'ammucciasti (ti celasti) – Vintagghiu (ventaglio)Attagghiu (vicino, accosto)Pri l'asciucari (per asciugarti) – Non ci 'ngagghiu (non ci cado, non mi faccio uccellare) – 'Mmizzigghi (moine) – Cattigghiu (solletico) Sucu (succo) – Agghiu (aglio; il succo d'aglio agli occhi, fa lacrimare lo stesso il rapè, sorta di tabacco da naso, nero) – Pigghiu (piglio) Scafazzasti (scofacciasti) Ocche (qualche)Scravagghiu (scarafaggio: scafazzari un scravagghiu o bratta, significa: minghionare, prendere per il bavero, dare a intendere una cosa per l'altra) – Cuccutrigghiu (coccodrillo).

 

 




Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License