CUNFIDENZI
I.
Picciotti, mi vuliti
cunsigghiari?
Amai 'na giuvinotta bedda assai;
ma tantu pr'idda fu lu me' pinari
ca un jornu fici l'omu e la lassai.
Sì, la lassai...
e pri sfantasiari
mi misi ccu la prima
ca 'ncuntrai;
mentr'idda – la
superba! – misi a fari:
– Ah, menu mali;
armenu arrifriscai! –
Ma doppu quarche tempu, amici
cari,
quannu avia dittu: – Sci, mi la scurdai! –
la giuvinotta mi mannò a chiamari!...
Chi
fici? Trugghiu trugghiu, ci turnai!
Pri gilusia mi riturnò
ad amari...
Oh, brutta malatia,
quantu nni fai!
Note. – Picciotti
(giovanotti) – Pr'idda (per lei) – Fici l'omu (feci la persona
seria, lo scaltro, il dignitoso) – Sfantasiari (divagarmi) – Arrifriscai
(da rifriscu: refrigerio, sollievo) – Scì (esclamazione di
gaudio) – Trugghiu trugghiu (tondo tondo).
II.
'N mumentu, ca ju ancora 'n'ha' finutu
lu fattu ca vi cuntu è chiù 'ntricatu:
doppu tri jorna ca cci aveva jutu
e mi sinteva l'omu chiù bïatu,
mi parra 'n'acidduzzu, ascutu,
ascutu:
la 'nfami aveva 'n'autru 'nnamuratu!
Mi mettu a li viditti, zittu e mutu,
e... l'acidduzzu non m'avia 'ngannatu!
Chistu è lu fattu, picciutteddi
mei,
chistu è lu fattu, ca nni passa a nui!
Mi sentu persu 'ntra li farisei;
pricchì, addimannu ju, addimannu
a vui:
chista pò amari, pri li santi Dei,
cuntimpuraniamenti a tutti dui?
Note. – Finutu (finito) – Ci aveva jutu
(v'ero andato) – Acidduzzu (uccellino) – Ascutu (ascolto) – A li
viditti (di vedetta, spiando).
III.
Siddu cci dicu: – 'Nfami, m'ha'
tradutu,
canusciu lu to' novu 'nnamuratu!...
m'afferra spasimannu e poi, strinciutu
a lu so' pettu, mi dici: – Si' 'ngratu!
A 'ss'omu vili ca t'ha
aggilusutu,
l'amu chiù picca di l'ogghiu abbuccatu;
tu sulu si' lu
gigghiu miu ciurutu,
tu sulu si l'amanti miu aduratu!
E ccu dda
vucca sò, duci, ammilata,
mi duna certi scocchi di
vasuni
ca lássanu la testa
scuncirtata...
E
pri 'na frasi ca ci dicu sgrata,
capaci ca vo' chianci
'ntra 'na gnuni
tuttu lu jornu e tutta
la nuttata...
Note. – Strinciutu (retto)
– Aggilusutu (ingelosito) – Amari quantu l'ogghiu abbuccatu (meno
di nulla. – In Sicilia c'è il pregiudizio che l'olio versato porti disgrazia e
quindi, si detesta) – Gigghiu (giglio) – Ciurutu (fiorito) – Ammilata
(di miele) – Scocchi (dicesi di frutta, fogli, fiori, quando sono in
molti, attaccati allo stesso ramoscello).
IV.
'Ntantu, vutannu fogghiu, ju
sacciu, amici,
ca li stissi paroli spasimanti,
li stissi cosi duci idda li dici,
ccu 'dda stissa vuccuzza, all'autru amanti.
E
sacciu puru ca lu fa filici
ccu li stissi vasuni,
e, 'ntra li tanti,
avanti d'iddu a mia mi
malidici,
mi chiama 'nfami,
fausu e briganti...
Ccu
tutti 'sti cusazzi laidi e brutti
ju l'amu sempri chiui,
e comu fazzu!?...
Picciotti, amici mei,
vi preju a tutti,
datimi ajutu, 'nnunca nèsciu
pazzu!
L'arma e lu cori l'haju pri sempri rutti,
dicitimi: n'è megghiu ca l'ammazzu?
Note. – Vutannu fogghiu
(voltando foglio) – Fausu (falso) – Nèsciu (esco) –
Megghiu (meglio).
V.
– Ma chi, ma chi! Lu sensu tò
malatu
ti fa parrari comu l'animali;
siddu l'ammazzi väi carzaratu,
la suciità ti chiama omu brutali.
La liggi rèula tuttu, 'ntra lu
Statu:
cci su' curti civili e criminali;
sulu pri chidda, ca t'ha 'ntussicatu,
non ci su' liggi e mancu tribunali.
Di cui la curpa, si nun hai
pinsatu
zocch'è la donna all'epuca attuali?
Di cui la curpa, siddu si' malatu?
Ora chi a costi to' ti l'ha
'mparatu,
fuj 'ssu focu, ca ci appizzi l'ali:
puntu e da capu, e zoccu ha' statu ha' statu.
Note. – Carzaratu
(carcerato) – Réula (regola) – 'Ntussicatu (attossicato) – Zocch'è
(cos'è) – A costi to' (a tue spese) – Fui (fuggi) – Appizzi
(rimetti, perdi) – Zoccu (quello).
VI.
– Ma dunca, li picciotti 'nnamurati?...
– Fimmini antichi, morti e vurricati!...
– Li regni di l'amuri dicantati?...
– Favuli di pueti stralunati!...
– E la
sincirità... e la fidirtati?...
– Paroli chi si leggiunu
stampati!...
– Giustizia, virtù,
muralitati?...
– Custumi di 'ddi tempi,
disusati!...
– Ma allura, 'ntra sti tempi di
vriogna,
chi cosa resta, di lu munnu anticu?
– Lu 'ngannu, la pirfidia e la minzogna!
– E
s'ju non mi putissi cunurtari
ccu 'stu munnazzu
tristu? – Allura, amicu,
megghiu ti 'nfurchi, o
ti vo' jetti a mari!
Note.
– Dunca (dunque) – Vurricati (seppellite) – Fidirtati
(fedeltà) – Muralitati (moralità) – Vriogna (vergogna) – Cunurtari
(confortare, rassegnare) – Jetti (butti).
|