a
Cesare Pascarella
'A
TISTIMUNIANZA
Dramma in otto sonetti, nella parlata catanese
I.
– 'Ccillenza, ora cci dicu: – 'Dda
matina
mi truvàva a passari agghìri ddani,
quannu 'ntisi 'na vuci sularina,
e doppu un 'fui–fui di cristiani.
M'avvicinai e vitti a 'na
vintina,
e forsi chiù, di mastri e di viddani,
attàgghiu 'u puzzu 'i Santa Catarina,
unn'è a carrittaria di Facci 'i cani.
Vosi
appuràri e a Minicu Cipudda,
chiddu ca 'u sannu sèntiri lu
Chiuzzu,
cci addimannai : – Chi è,
tutta 'sta fudda?
Dici:
– Casànza c' 'a tradìu Niluzzu
Sautampizzu, 'a
figghia 'i donna Tudda,
stanotti, s'ha jttatu
dintra 'u puzzu!
Note.
– 'Ccillenza (eccellenza. – L'interlocutore è un marinajo che è
stato l'eroe del dramma e, interrogato dal presidente delle Assisi fa la sua
deposizione) – Cci dicu (le dirò) – Agghìri ddani (verso
quel sito) – 'Na vuci sularina (una voce alta nel silenzio) – Fui-fui
(fuggi fuggi) – Vitti (vidi) – Mastri (maestri) – Viddani (contadini)
– Attàgghiu (accanto) – Unn'è (dove trovasi) – Facci 'i cani (faccia
da cane – soprannome del fondacaio) – 'U sannu sèntiri (lo indicano col
nome di) – Fudda (folla) – Casànza (a causa, per motivo) – C'
'a tradíu (che la tradì, l'abbandonò) – Niluzzu (diminuitivo
di Emanuele) – Sautampizzu (Soprannome del medesimo) – Tudda
(diminuitivo di Agata) – S'ha jttatu (s'è gittata).
II.
'A matri, svinturata, era
'mpazzuta;
s'avia scippàtu, spènziri, capiddi,
pinnenti, aricchi, facci e 'mmenzu a chiddi
chiantàva pugna comu 'na sbannuta!
Ogni tantu, vidennu carusiddi,
'i tastïava tutti, muta muta,
po' jttava 'na schìgghia, accussì acuta
ca si puteva sèntiri d' 'i stiddi;
– 'Nfami, cu quali cori la
'ngannasti!? –
Diceva: – Figghia!... unni si', sciatuzzu
di l'arma mia; com'è ca mi lassasti!? –
'N'aveva abbèntu, nun truvava
carma,
si vuleva jttari dintra 'u puzzu
macari idda... nni scippava l'arma!...
Note. – 'A matri (la
madre) – Impazzuta (impazzita) – Scippàtu (da scippari:
svellere, strappare con violenza, stracciare) – Spènziri (sorta di
vestimento con maniche, che cuopre il busto) – Pinnenti (orecchini) – Chiddi
(quelli) – Chiantava (menava) – Sbannuta (sbandita, che è in
bando; dicesi comunemente anche dei forsennati) – Carusiddi (ragazzine) –
'I tastïàva (le tastava, le palpeggiava) – Jttava 'na schigghia (lanciava
un grido) – Stiddi (stelle) – Sciatuzzu di l'arma mia (sospiro
dell'anima mia) – Abbèntu (quiete, conforto) – Macari idda
(anch'essa) – Nni scippava l'arma (ci strappava l'anima).
III.
Currèru tanti sbirri e un
diljatu,
'ntisiru 'u fattu, e scrissiru 'i virbala,
purtaru 'n
ganciu, 'n capu 'ncatramatu,
po' dici: – vinti liri a cu' cci cala!...
Cu' s'avia a fari avanti,
svinturatu!...
Mancu si cci facevanu 'na scala!...
'U puzzu senza 'siri esageratu,
è centu parmi; a cuda di cicala!...
Nun cci rispusi nuddu: ju,
'nfilici
di mia, sudd'era 'mpagghia, nun sciatava
mancu pri tuttu l'oru ca Diu fici!...
Ma a me' famigghia nun manciava
chiù,
ju avìa tri misi ca non travagghiava...
pri cui, mi fici 'a cruci e dissi: – ju!...
Note.
– Currèru (accorsero) – Sbirri (questurini) – 'Ntisiru
(intesero) – Virbala (verbali) – 'N capu 'ncatramatu (una corda
incatramata) – Cu' (chi) – Mancu (neanche, nemmeno) – 'Siri
(essere) – A cuda di cicala (ad imbuto) – Nuddu (nessuno) – Sudd'era
(se ero) – 'Mpagghia: essiri 'mpagghia (aver soldi in tasca, essere
sicuro del domani) – Non sciatava (non muovevo labbro, non dicevo verbo)
– Mi fici 'a cruci (mi segnai, il popolano di Sicilia si segna quando si
accinge non solo ad un lavoro pericoloso, ma al lavoro in genere, nonchè quando
si siede al desco e spesso prima di bere un bicchier di vino).
IV
Mi 'mbracaru cu 'n pezzu di cumannu
liatu a 'menzu ciancu e 'nt' 'e cavigghi.
Dicu: – signuri mei, m'arraccumannu,
ca lassu 'mmenzu 'a strada a quattru figghi! –
Avanti
c'arrivai ci vosi un annu!...
'U cori mi pireva, sia pp' 'i
schigghi
di donna Tudda, sia pirchì,
muddannu,
m'avissi fattu pitigghi
pitigghi!...
Basta, 'ccillenza, fici comu a
chiddu,
dissi: – curaggiu! – e m'
abbuddai, l'affrittu
di mia, cu 'ddu gran jelu e 'ddu
gran friddu...
I denti mi
sbattevanu a marteddu,
e 'u scuru, ddani era accussì
fittu
ca si putìa fiddari cc' 'u
cuteddu!...
Note. – Mi 'mbracaru
(da imbracare, cingere con braca) – Cumannu (comando – termine
marinaresco, per indicare della corda sottile e catramata) – Cavigghi
(caviglie) – 'Mmenzu 'a strata (sul lastrico) – Ci vosi (ci
volle) – 'U cori mi pireva (il cuore mi si rimpiccioliva) – Schigghi
(grida acutissime) – Muddannu (mollando) – Pitigghi pitigghi (a
pezzetti, malmenato, acciaccato, – corruzione di poltiglia) – Fici comu a
chiddu (espressivo idiotismo che ha il significato di: feci di necessità
virtù) – M'abbuddai (m'immersi) – Jelu (gelo) – Scuru
(buio) – Fiddari (fendere, affettare).
V.
Mi scìsiru 'na torcia e a 'ddu
chiariu,
cu corda e gànciu accuminzài a piscari...
Ma chi, 'ccillenza, nun m'arrinisciu...
era allippàta e nun putia assumari...
Stesi cchiù di menz'ura!...
'Pp'accurzari,
finalimmenti, comu vosi Diu;
fici corpu 'ntra 'n ciancu, e accumparìu...
di 'na manera ca facìa scantari!...
Unchia comu 'na buffa,
anniricata,
'i vrazza rutti, 'a testa fracassata,
i labbra virdi comu du' sangeli...
'Ntr' 'o pettu avia 'n cafòlu;
l'adurino
ccu' 'u so' ritrattu, ca cci desi Neli,
cci avia azziccatu comu un timpirinu!
Note.
– Mi scìsiru (mi scesero, mi calarono) – Chiarìu (chiarore)
– Accuminzài (cominciai) – Nun m'arriniscìu (non mi riuscì) – Allippàta
(impantanata: al di sotto del muschio e del limo del fondo) – Assumari
(venire a galla) – Stesi (stiedi) – 'Pp'accurzari (per
abbreviare) – Fici corpu (feci colpo) – Accumparìu (comparve) – Facìa
scantari (metteva paura) – Unchia comu 'na buffa (gonfia come un
rospo) – Vrazza (braccia) – Sangeli (sanguinacci) – Cafòlu
o grafocchiu (buco, apertura fonda e informe) – Ca cci desi (che
le diede) – Neli (diminuitivo di Emanuele) – Ci avìa azziccàto
(le si era conficcato).
VI.
'A desi vôta
'n pezzu di barusa
e fici 'nsinga, supra, di jsari;
e mi tinía 'nt' 'e spichi e 'nt'
'e catusa
pri canziàlla e nun farla
attruzzari.
Quarchi du'
canni prima d'arrivari,
'ntisi 'na vuci d'omu lamintusa,
e vitti a Neli... ca chiancia macari,
ccu ogni stizza chi facia purtusa!...
Mi pensu
c'avia 'ntisu 'dda svintura,
si nni pintìu, cci nni parsi
forti,
e cursi pri vidilla, crïatura!...
Quann'è c' 'a
vitti, poi, sbuttò a sugghiuzzu...
e s'avia misu, pri so' mala
sorti,
sùpira 'u coddu propria d' 'u puzzu.
Note. – 'A desi vôta (l'ho
legata) – Barusa (termine marinaresco per indicare una gassa o maniglia
di corda) – 'Nsinga (segnale, segno) – Jsari (alzare,
tirar su) – Catusa (cannelle, doccioni) – Canziàlla
(scansarla) – Attruzzari (urtare) – Chiancìa (piangeva) – Stizza
(stilla) – Purtusa (buchi) – Mi pensu (suppongo) – Cci nni
parsi forti (fu preso dal rimorso) – Criatura (creatura: ha
il significato pietoso di: sventurata) – Sbuttò a sugghiuzzu
(sbottò in singhiozzi) – S'avìa misu (s'era messo, o posto) – Sùpira
'u coddu (sul collo).
VII.
Donna
Tudda pareva cunurtata,
s'avia appujàtu
all'orru, muta muta,
comu 'na babba, tutta
'nzalanuta,
guardannu 'a figghia so',
lazzariata...
Quannu
'ntutt'una, mentri era arrivata
o' lustru, e stava pr'essiri
strugghiuta,
parrannu cu don Neli, dici: –
ascuta,
Neli, ca t'àju a fari 'na
'mmasciata.
Chiddu si
vota, di sutta 'u fadali,
idda, nesci 'n'augghia 'i
matarazzu
e chianta 'n corpu ca mancu un
pugnali!...
'U cori ci
'u pirciò 'rittu filatu!...
– Te', ca ti scannu ju –
dicì – 'nfamazzu!...
Figghiuzza santa, t'áju
minnicatu!!...
Note. – Cunurtata
(confortata, calma) – Appujàtu (appoggiato) – Babba (sciocca,
stupida) – 'Nzalanuta (stordita, ingrullita) – Lazzariata
(martoriata; dal Lazzaro della Scrittura) – 'Ntutt'una (tutt'uno, tutto
a un tratto) – O' lustru (alla luce) – Strugghiuta
(slegata) – T'haju a fari (debbo farti) – 'Na 'mmasciata
(un'imbasciata, una confidenza) – Si vota (si volta) – Fadali
(grembiale) – Augghia (ago, ferro) – Matarazzu (materasso)
– Chianta (mena, assesta) – Ci 'u pirciò (glielo bucò,
attraversandoglielo parte a parte) – 'Nfamazzu (infame) – Minnicatu
(vendicato).
VIII.
'U fattu avìa successu accussì
prestu
chi ancora nun si nn'âvanu addunatu;
ma ccu 'dd'augghia a manu, lestu lestu,
idda s'apprisintàu 'nt' 'o diljatu.
Dici: – arristati a mia!...mancu
mi vestu...
s'ha' a vidiri, 'stu sangu scialaratu!
E mentri 'a dichiaravanu
in arrestu,
don Neli, ca 'un' avia pipitiàtu,
si
isò tisu tisu... era 'n pileri...
jancu comu la carta,
stracanciatu...
jttàu sangu, e po'
abbuccò 'nn'arreri!...
E tempu ca cadìa 'ncoddu a
nuâtri,
a donna Tudda, cu 'n filu di sciatu,
ci dissi: – tanti 'razii... 'gnura matri!
Note. – Avìa
successo (era accaduto) – Nun
sinn'âvanu addunatu (non se n'erano accorti) – Mancu mi vestu (nemmeno
mi cambio d'abito) – S'ha' a vidiri (deve apparire, deve vederlo)
– Scialaratu (scellerato) – 'Un' avìa pipitiàtu (non aveva detto ci;
non aveva profferito verbo) – Tisu tisu (dritto) – Pileri
(colonna, dicesi degli uomini dritti e ajtanti) – Jancu (bianco) – Jttàu
(gittò) – Abbuccò (si rovesciò) – 'Nn'arreri (indietro) – 'Ncoddu
(sopra) – Nuâtri (nojaltri, noi) – Ccu 'n filu di sciatu (con
un fil di voce, quasi con un sospiro) – 'Gnura matri (signora
madre).
|