«PARABULA
FURMICOLA»
pri lu matrimoniu
di dui amici.
A la bon'anima
di Cicciu Mignecu
Un re,
ch'era pussenti
e cumannava a tanti e tanti genti,
e pussidìa dinari
pri quantu era la rina di lu mari,
stava di malumuri
pirchì 'ntra lu Palazzu
c'erano tanti peni,
e sparti lu so' amuri
non lu vuleva beni.
'N jornu niscìu pri pazzu
e supra 'na
jmenta
sfirráu pri la campagna e la vuscagghia.
Stancu e avvilutu arripusò, a la
fini,
'ntra 'na chianura, e c'eranu vicini
un urticeddu ccu la luppinata
e 'na casuzza menza sdirrupata,
fatta ccu quattru fasci di sarmenta
Note.– Sparti
(inoltre, per soprappiù) – Niscìu (uscì, sortì fuori) – Jmenta (giumenta)
– Sfirràu (si diede a correre) – Vuscagghia (boscaglia) – Urticeddu
(orticello) – Luppinata (distesa di luppoli verdi) – Sdirrupata (dirupa)
– Sarmenta (sermenti, tralci di vite secchi)
e lu lettu di pagghia;
dintra la quali un omu cucinava,
ccu quattru ligna sicchi e du' pignati,
'n pocu di ramurazzi e di patati;
mentri ca la muggheri, a lu so' ciancu,
spiddava pumadoro supra un vancu.
Sutta lu fumu
ca l'accutturava,
'ddu viddanu cantava
ccu tanta cuntintizza
comu si 'ntra 'dda tana ci arrignassi
la Sorti e la Ricchizza.
Lu re s'avvicinau e listamenti
ci dissi; – E tu, pizzenti,
tu, poviru mischinu ca non passi,
com'è ca si' cuntenti,
non pussidennu ca 'sti quattru fogghi
e 'stu pagghiaru ca ti sta abbuccannu,
mentr'ju, ca si po' diri ca cumannu
Note. – Pagghia (paglia)
– Ramurazzi (rape) – Muggheri (moglie) – A lu so'ciancu (al
suo fianco) – Spiddava (pelava) – Vancu (panca) – L'accutturava
(li cuoceva, li affumicava) – Viddanu (contadino) – Arrignassi (regnasse) – Fogghi (foglie)
– Abbuccannu (cadendo, rovesciandosi).
'n populu sanu e
sugnu straputenti,
campu 'ntra li duluri e 'ntra li dogghi?
Non mi la cunti giusta!... Aspetta, aspetta:
chi forsi tu canusci la rizzetta
pri campari filici?
Ti mannu a morti si non mi la dici!
– Signuri – ci rispusi lu viddanu
–,
pri la furmiculidda,
'n sulu cocciu di granu,
'n cocciu, ca non si vidi e non si cunta,
è la ricchizza di la so' famigghia;
lu lustru ca po' fari 'na faidda,
pp'idda è 'na vamparigghia,
e di 'ssa nica erva ca Voscenza,
Sacra Maistà, carpista ccu li peri,
di 'ss'irvuzza
'na junta,
'pp'idda è 'na gran furesta,
è 'na furesta 'mmenza.
Note. – 'N populu sanu (un
popolo intero) – Campu (vivo) – Dogghi (doglie) – Rizzetta (ricetta)
– Furmiculidda (piccola formica) – Cocciu (granello, chicco) – Lu
lustru (il lume, il chiarore) – Faidda (scintilla) – Pp'idda (per
lei) – Vamparigghia (grande fiamma) – Nica (piccola) – Erva
(erba) – Peri (piedi) –'Na junta (una manata).
Lu muntarozzu di tirrudda unni
carria li so' pruvisti primurusa,
pri la furmiculidda currispunni
a 'na muntagna,
e la tana scurusa
unni si curca ccu la so' cumpagna,
pp' idda è un casteddu anticu,
un palazzu di fati...
Pri nui,
Sacra Maistati,
ca nni vulemu beni e nni
spartému
lu pani di la vucca
e lu sonnu a la notti,
o boni o tinti, comu jemu
jemu,
'stu pagghiaru c'abbucca,
è chiù maggiuri d'un palazzu
d'oru
ccu tappitu a la scala,
e 'sti patati cotti,
ccu quattru pumadoru,
nni sannu megghiu assai di
'na tummala.
Note.–
Muntarozzu (monticciuolo) – Tirrudda (terra) – Unni (dove)
– Carrìa (trascina) – Scurusa (buia) – Si curca (si
corica) – Nni vulemu (ci vogliamo) – Nni spartemu (ci dividiamo)
– Vucca (bocca) – Tinti (cattivi, miseri) – Comu jemu jemu (comunque
la vada) – Tummala (timbala).
'Ccillenza,
lu sigretu ppri campari
filici, è tantu picca e tantu
assai;
non sunnu li dinari
ca fannu li priizzi,
spissu su' megghiu assai
quattru carizzi;
ci voli la saluti
e la cuscenza sempri bedda
netta,
lu travagghiu c'aspetta,
e du' manu saputi
p'asciugari la frunti;
in summa, a boni cunti,
l'amuri e l'armunia
e la sincirità;
si chistu non l'aviti,
Maistà,
siti chiù puvireddu assai di
mia,
ed ju non cancirìa
'sti quattru ramurazzi
ccu li vostri palazzi.
Note. – Picca
(Poco) – Priizzi (felicità, contento) – Travagghiu (lavoro) – Saputi
(sapienti) – Puvireddu (povero).
– Veru è – dissi lu re
murtificatu
è veru e nn'hai ragiuni! –
Muntò a cavaddu, ci azziccò li spruni
e a galoppu sfrinatu,
comu si fussi un spirdu malidittu,
addizzáu a lu 'rittu...
Giovini spusi,
si lu me' fattareddu v'ha nujatu,
ju v'addimannu milli e milli scusi.
Lu comu e lu pirchì vi l'ha' cuntatu,
eccu ca vi lu dicu pristamenti:
Parabula
furmicula!
V'auguru 'ntra lu
vostru matrimoniu
'ddu tantu assai
ccu 'ddu tantu nenti
chi 'un pussidìa lu re, ma lu viddanu
doppu di chi mi chiamu sculicenzia...
e vi bacio li manu.
Note. – Azziccò
(conficcò) – Spirdu (ombra, fantasma) – Addizzáu (filò) – A lu
'rittu (in linea retta, fuori del sentiero) – Fattareddu
(fattarello) – Parabula furmicula! (corruzione di “parabola
significa") – Sculicenzia (perdono e licenza).
|