Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Nino Martoglio
Centona

IntraText CT - Lettura del testo

  • MARVI E MARVIZZI *   Poesie varie
    • «PARABULA FURMICOLA»   pri lu matrimoniu di dui amici.
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

«PARABULA FURMICOLA»

 

pri lu matrimoniu di dui amici.

 

A la bon'anima di Cicciu Mignecu

 

Un re, ch'era pussenti

e cumannava a tanti e tanti genti,

e pussidìa dinari

pri quantu era la rina di lu mari,

stava di malumuri

pirchì 'ntra lu Palazzu

c'erano tanti peni,

e sparti lu so' amuri

non lu vuleva beni.

 

'N jornu niscìu pri pazzu

e supra 'na jmenta

sfirráu pri la campagna e la vuscagghia.

 

Stancu e avvilutu arripusò, a la fini,

'ntra 'na chianura, e c'eranu vicini

un urticeddu ccu la luppinata

e 'na casuzza menza sdirrupata,

fatta ccu quattru fasci di sarmenta

 

Note.Sparti (inoltre, per soprappiù) – Niscìu (uscì, sortì fuori) Jmenta (giumenta) – Sfirràu (si diede a correre) – Vuscagghia (boscaglia) – Urticeddu (orticello) – Luppinata (distesa di luppoli verdi) – Sdirrupata (dirupa) – Sarmenta (sermenti, tralci di vite secchi)

 

 

e lu lettu di pagghia;

dintra la quali un omu cucinava,

ccu quattru ligna sicchi e du' pignati,

'n pocu di ramurazzi e di patati;

mentri ca la muggheri, a lu so' ciancu,

spiddava pumadoro supra un vancu.

 

Sutta lu fumu ca l'accutturava,

'ddu viddanu cantava

ccu tanta cuntintizza

comu si 'ntra 'dda tana ci arrignassi

la Sorti e la Ricchizza.

 

Lu re s'avvicinau e listamenti

ci dissi; – E tu, pizzenti,

tu, poviru mischinu ca non passi,

com'è ca si' cuntenti,

non pussidennu ca 'sti quattru fogghi

e 'stu pagghiaru ca ti sta abbuccannu,

mentr'ju, ca si po' diri ca cumannu

 

Note. Pagghia (paglia) Ramurazzi (rape) – Muggheri (moglie) – A lu so'ciancu (al suo fianco) – Spiddava (pelava) – Vancu (panca) – L'accutturava (li cuoceva, li affumicava) – Viddanu (contadino) –  Arrignassi (regnasse) – Fogghi (foglie) – Abbuccannu (cadendo, rovesciandosi).

 

 

'n populu sanu e sugnu straputenti,

campu 'ntra li duluri e 'ntra li dogghi?

Non mi la cunti giusta!... Aspetta, aspetta:

chi forsi tu canusci la rizzetta

pri campari filici?

Ti mannu a morti si non mi la dici!

 

Signuri – ci rispusi lu viddanu –,

pri la furmiculidda,

'n sulu cocciu di granu,

'n cocciu, ca non si vidi e non si cunta,

è la ricchizza di la so' famigghia;

lu lustru ca po' fari 'na faidda,

pp'idda è 'na vamparigghia,

e di 'ssa nica erva ca Voscenza,

Sacra Maistà, carpista ccu li peri,

di 'ss'irvuzza 'na junta,

'pp'idda è 'na gran furesta,

è 'na furesta 'mmenza.

 

Note.'N populu sanu (un popolo intero) – Campu (vivo) – Dogghi (doglie) – Rizzetta (ricetta) – Furmiculidda (piccola formica) – Cocciu (granello, chicco) – Lu lustru (il lume, il chiarore) Faidda (scintilla) – Pp'idda (per lei) – Vamparigghia (grande fiamma) – Nica (piccola) – Erva (erba) – Peri (piedi) –'Na junta (una manata).

 

 

Lu muntarozzu di tirrudda unni

carria li so' pruvisti primurusa,

pri la furmiculidda currispunni

a 'na muntagna,

e la tana scurusa

unni si curca ccu la so' cumpagna,

pp' idda è un casteddu anticu,

un palazzu di fati...

 

Pri nui, Sacra Maistati,

ca nni vulemu beni e nni spartému

lu pani di la vucca

e lu sonnu a la notti,

o boni o tinti, comu jemu jemu,

'stu pagghiaru c'abbucca,

è chiù maggiuri d'un palazzu d'oru

ccu tappitu a la scala,

e 'sti patati cotti,

ccu quattru pumadoru,

nni sannu megghiu assai di 'na tummala.

 

Note.Muntarozzu (monticciuolo) – Tirrudda (terra) – Unni (dove) – Carrìa (trascina) – Scurusa (buia) – Si curca (si corica) – Nni vulemu (ci vogliamo)Nni spartemu (ci dividiamo) – Vucca (bocca) – Tinti (cattivi, miseri) – Comu jemu jemu (comunque la vada) – Tummala (timbala).

 

 

'Ccillenza, lu sigretu ppri campari

filici, è tantu picca e tantu assai;

non sunnu li dinari

ca fannu li priizzi,

spissu su' megghiu assai quattru carizzi;

ci voli la saluti

e la cuscenza sempri bedda netta,

lu travagghiu c'aspetta,

e du' manu saputi

p'asciugari la frunti;

in summa, a boni cunti,

l'amuri e l'armunia

e la sincirità;

si chistu non l'aviti, Maistà,

siti chiù puvireddu assai di mia,

ed ju non cancirìa

'sti quattru ramurazzi

ccu li vostri palazzi.

 

Note. Picca (Poco) – Priizzi (felicità, contento) – Travagghiu (lavoro) – Saputi (sapienti) – Puvireddu (povero).

 

 

Veru è – dissi lu re murtificatu

è veru e nn'hai ragiuni! –

Muntò a cavaddu, ci azziccò li spruni

e a galoppu sfrinatu,

comu si fussi un spirdu malidittu,

addizzáu a lu 'rittu...

 

Giovini spusi,

si lu me' fattareddu v'ha nujatu,

ju v'addimannu milli e milli scusi.

Lu comu e lu pirchì vi l'ha' cuntatu,

eccu ca vi lu dicu pristamenti:

Parabula furmicula!

V'auguru 'ntra lu vostru matrimoniu

'ddu tantu assai ccu 'ddu tantu nenti

chi 'un pussidìa lu re, ma lu viddanu

doppu di chi mi chiamu sculicenzia...

e vi bacio li manu.

 

Note.Azziccò (conficcò) – Spirdu (ombra, fantasma) – Addizzáu (filò) – A lu 'rittu (in linea retta, fuori del sentiero) – Fattareddu (fattarello) – Parabula furmicula! (corruzione di “parabola significa") – Sculicenzia (perdono e licenza).

 





Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License