'U TRISSETTI
I.
– Ma siti sceccu 'ranni e vi
l'ha' a diri!...
Avi tri uri ca mi fagghiu spati,
aviti 'na scartina, pri vinìri
a mia, e jucati spati?... Chi purtati?
– Oru e bastuni – Mi
nni vogghiu jri,
va, 'nnunca scattu!... Megghiu vi 'nfurcati!...
Oh, non faciti vuci, pri piaciri,
ca 'i cirivedda m' 'i sentu stunati!
– Ma comu?... – Senza comu, vah,
cc'aviti?
– 'N vintanovi a bastuni, accumpagnatu,
'na scartina di spati e 'stu quattr'oru.
– E
allura, vui, pirchì non vi battiti?
– Ma si non trasu a jocu, svinturatu,
ccu cu' mi battu, vah,
ccu vostra soru?
Note. – Ranni o
granni (grande) – Fagghiu (faglio) – Cirivedda (cervella)
– Scattu (scoppio) – Trasu (entro) – Soru (sorella).
II.
–
Sangu di!... – Vaja, senza santiuni.
Isamu, tostu, e doppu
arraciunati...
– 'A manu è di
donn'Arfiu Pizzuni...
– Mannaja!... Chi non
fôru arriminati?
–
Auh, e chi facistivu, 'u mazzuni?
– Ju? Se'
scartini haju, taliati...
– Cu' è ca
l'âvi, ternu diavuluni?
Don Silvestru,
vui chi non parrati?
–
Sulu ci vaju!... – Mi nni meravigghiu!
– Megghiu suli ca mali
accumpagnati!...
– Quannu pirditi, poi,
faciti 'u nigghiu!
–
Chi truvastuu, o' munti? – Quattri carti...
– Strurusu siti! Vah, chi vi calati?
– Comu si cala? Ju 'u tegnu a du' parti!
Note. – Sangu
(sangue) – Santiuni (bestemmie) – Isàmu (alziamo: nel gioco delle
carte: tagliate) – Tostu (abbreviativo di chiuttostu: piuttosto)
– Arraciunati (ragionate) – Arriminati (mescolate) – Facistivu
(faceste) – Mazzuni (letteralmente tradotto: mazzone; fari lu
mazzuni, nel gioco delle carte significa: far frode) – Taliati (guardate)
– Ternu (abbreviativo di eternu: eterno) – Vaju
(vado) – Nigghiu (nibbio; fari lu nigghiu: abbujarsi, far
lamentele) – Truvastuu (trovaste) – Strurusu (dispettoso, che fa
struggere).
III.
–
Veru è? Unni? – Vah, siddu parrati,
ju 'mmiscu 'i carti,
siti privinuti...
e... pi sapillu,
sparti mi pagati,
pirchì 'u trissetti fu
fattu d' 'i muti.
– A vu' 'n'autru!... Si scherza!... Va, jucati.
– Tirati 'o puntu, ca siti pirduti...
– Don Silvestru, dici : 'o ministrati,
vostra mogghi, ca 'i favi su' scinnuti.
– Dicitici
c'aspetta, donna Narda...
– Vo' jtavìnni, a po'
jucamu... – Cui?
– Non pò aspittari,
dici, c'arrifridda!
–
N' 'a dispiaciti!... – A vui chi vi riguarda?
Ju p'accomora, mi
stricu 'stu dui;
dintra, si parra, poi,
mi stricu, ad idda!
Note.
– 'Mmiscu (mescolo, mando a monte) – Pi sapillu (per
saperlo) – A vu' 'n'nautru (modo di dire, come: andiamo via! o: ma vi
pare!, o: non mi sembrate voi, ecc.) – Ministrati (da ministrarvi
fare le porzioni della minestra) – Scinnuti (scese) – Narda (diminuitivo
di Leonarda) – Jtavinni (andatevene) – Arrifridda (si fredda) – P'accomora
(per ora) – Stricu (nel gioco: striscio; nel linguaggio comune: fregare,
stropicciare fortemente, o anche, trascinare).
|