Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText
Giovanni Meli
Ditirammu

IntraText CT - Lettura del testo

  • DITIRAMMU
Precedente - Successivo

Clicca qui per nascondere i link alle concordanze

DITIRAMMU

Sarudda, Andria lu sdatu, e Masi l’orvu,

Ninazzu lu sciancatu,

Peppi lu foddi, e Brasi galiotu

Ficiru ranciu tutti a tacimaci

Ntra la reggia taverna di Bravascu,

Purtannu tirrimotu ad ogni ciascu.

 

E doppu aviri sculatu li vutti,

Allegri tutti misiru a sotari

E ad abballari pri li strati strati,

Rumpennunvitriati

Ntra l’acqua e la rimarra, sbriziannu

Tutti ddi genti chi jianuncuntrannu.

 

E intantu appressu d’iddi

Picciotti e picciriddi,

Vastasi e siggitteri,

Cucchieri cu stafferi,

Decani cu lacchè

Ci jianu appressu facennuci olè.

Allurtimata poi determinaru

Di jiri ad un fistinu

Di un so vicino, chi s’avia a ’nguaggiari,

E avia a pigghiari a Betta la cajorda,

Figghia bastarda di fra Decu e Narda;

L’occhi micciusi, la facciazza lorda,

La vucca a funcia, la frunti a cucchiara,

Guercia, lu varvarottu a cazzalora,

Lu nasu a brogna, la facci di pala,

Porca, lagnusa, tinta, macadura,

Sdiserrama, ’mprisusa, micidara.

Lu zitu era lu celebri ziu Roccu,

Ch’era divotu assai di lu diu Baccu;

Nudu, mortu di fami, tintu e liccu;

E notti e jornu facia lu sbirlaccu.

 

Erano chisti a tavula assittati

Cu li soamici li cchiù cunfidati.

Ntra l’autri cunvitati

Ccera assittata a punta di buffetta

Catarina la niura,

Narda cacciadiavuli,

Bittazza la linguta,

Ancila attizzaliti,

E Rosa Sfinciantòssica mariti.

Eranu junti a la secunna posa,

Cioè si stava allura stimpagnannu

Lu secunnu varrili,

Ch’era chiddu di dudicincannila,

Ben sirratu,

Nvicchiatu,

Accutturatu,

E pri dittu di chiddi chi ànnu pratica,

Era appuntu secunnu la prammatica.

 

Quanneccu a l’impruvisu chi ci scòppanu,

E comu corda fràdicia si jèttanu

Sti capi vivituri, li cchiùnfanfari,

Chisti sei laparderi appizzaferri,

Chi sgherri sgherri dintra si ccinfilanu.

Vennu ad ura ed appuntu, anzi l’incàppanu

Cu lu varrili apertu, e si cci allàppanu.

 

 Primu di tutti Sarudda attrivitu

Stenni la manu supra lu timpagnu,

E c’un imperiu d’Alessandru Magnu,

A lu so stili, senza ciu bau,

A la spinoccia allura s’appizzau.

Poi vidennu ddàncostu una cannata,

Di vinumpapanata,

C’un ciàru chi parevana musìa,

La scuma chi vugghièva e rivugghía,

L’agguanta, e mentri l’àvintra li pugna,

Grida: curnuti, tintu cu c’incugna!

 

 

Tòlama tòlama1,

Sciàllaba sciàllaba,

Tumma tumma tummà,

Cori cuntenti, e tummàmu cumpà!

Cannati, arcicannati, anzi purpaini,

Tumma, tumma, cumpagnu, a trinch-vaini;

Chi cunansirragghiata di sciroppu

Si campa allegru e si vinci ogn’intoppu;

E nni fa fari sauti, comu addàini.

 

L’avirrò pri un sollenni cacanàca,

Erramu, tintu, putrunazzu e vili,

Cui di nui chista sira ’un s’imbriaca,

E chi nun crepa sutta lu varrili.

 

Scattassi lu diàntani,

Chi vogghiu fari un brinnisi

A Palermu lu vecchiu, pirchì in pubblicu

Piscia e ripiscia sempri di cuntinu

Ntra la funtana di la Feravecchia;

E pisciannu e ripisciannu

Lu mischinu cchiù s’invecchia.

 

Jeu vivu in nomi to, vecchiu Palermu,

Pirchì eri a tempu la vera cuccagna;

Ti mantinivi cu tutta la magna,

Cu spata e pala, cu curazza ed elmu.

Ora fai lu galanti e pariginu,

Carrozzi, abiti, sfrazzi, gali e lussu;

Ma ’ntra la fitinzia dasti lu mussu,

Ca si’ fallutu ohimè senza un quatrinu.

Oziu, jocu, superbia mmaliditta

T’ànnu purtatu a tagghiu di lavanca;

Tardu ora ti nni avvidi, e batti l’anca;

Scutta lu dannu, pisciati la sditta.

 

Ma vàjanu a diavulu

Stideimalinconici;

D’orannavanzi in cumpagnia di Baccu

Vogghiu fari la vita di li monaci,

Quali cantannu, vivennu, e manciannu

Càmpanu cu la testantra lu saccu.

 

Quannu di vinu

Eu fazzu smaccu

Tutti li cancari,

Tutti li trivuli

Li pistu e ammaccu.

 

Sorti curnuta m’ài sta grazia a fari,

Chi cantannu e ciullannu comu un mattu,

Pozza tantu cantari, e poi ciullari,

Pri fina chi facennu un bottu, scattu.

 

Da stu gottu, chi pari una purpània,

Mentri lu vinu in pettu mi dilluvia,

Eu sentu, amici, una calura strania,

Chi dintra va sirpennu cùvia cùvia.

Ed intantu li soeffluvia

A la testa si nnacchiananu;

Mi gira comu strùmmula,

Mi va com’un animulu,

Mi fa cazzicatùmmula

Lu beddu ciricocculu;

Li mura mi firrìanu;

Li porti sbattulìanu;

Lu solu fa la vòzzica;

Lu munnu ohimè s’agghiommara;

Li testi già traballanu;

Tavuli e seggi pri alligrizza ballanu.

 

Sàrvati, sarva;

Chi tirribiliu!

Guarda, guarda, chi stravèriu!

Si nni vinni lu dilluviu!

Giovi à già sbarrachiati

Catarratti e purticati!

L’autu empiriu purpurinu

Chiovi vinu; all’erta tutti,

Priparati tini e vutti!

 

Crisci la china;

Ohimè! unni scappu?

Dintra una tina

Trasu pri tappu...

No, nun è tina,

Pigghiavi sbagghiu,

È un quartaloru

Senza stuppagghiu,

Chi cula e chi pircùla

L’ambrosia biata

Dintra sta sollennissima cannata.

 

Dammi, o cannata,

Nautra vasata....

Chista è guarnaccia,

Chi cui la tempira,

Merita in faccia

Sarrabutì.

 

L’acqua ’un fu fatta no pri maritarisi,

L’acqua fu fatta pri starisi virgini

O ’ntra lu mari, o ’ntra ciumi, o ’ntra nuvuli,

O ’ntra laghi, o ’ntra puzzi, o ’ntra funtani

Pri li granci, li pisci, e li giurani:

Si l’ogghiu cci junciti, si stà sùvuli;

Mmiscata cu la terra fa rimarri,

Mmiscata cu lu vinu fa catarri.

Dunca a menti tinitilu

Stu muttu praciribili,

Chi l’acqua mali faciri,

E vinu cunfurtibili.

 

Cui disia di stari allegru

Viva sempri vinu niuru,

Vinu niuru natu in Mascali,

Chi pri smorfia signurili

Si disprezza in un barrili;

Poi si accatta comu alchimia,

Mbuttigghiatu,

Ncatramatu,

Siggillatu

Da un frusteri tuttu astuzia,

Chi cci grida pri davansi

Trinchlansi, vin de Fransi2.

E la monaca racchiusa,

Chi avi sempri ostruzioni,

Facci pallida e giarnusa,

Isterii, convulsioni,

Viva viva a tuttu ciatu

Lu muscatu di Catania, o Siragusa:

Nun è cura radicali,

Ma minura li soi mali.

 

A li schetti affruntuseddi,

Chi su’ timidi e scurtisi,

Calavrisi

Li sbulazza,

E li fa nesciri in chiazza.

 

Li cattivi, li mischini,

Chi su’ scuri e ’ngramagghiati,

E ànnu l’occhi sempri chini

Di li tempi già passati,

Pri nun aviri cchiù filati e baschi

Durmissiru la notti cu dui ciaschi.

 

Maritati, chi o li siddi

O la scura gilusia

Vi à livatu l’alligria,

E vi à risu laschi e friddi,

Si vui tummati malvacia di Lipari,

Nfurzati, e quadiati comu vipari.

 

E chiddi debuli,

Chi ’ntra lu stomacu

Cci ànnu lu piulu,

Chini di viscitu,

Di flemmi e d’acitu,

Cu facci pallida,

Cu carni sfincida,

Divinu viviri

Lu Risalaimi3,

Ch’è sanatodos,

Anzi è lu lapisi

Di li filosofi;

E si vivennulu

E rivivennulu,

Nun si sullevanu,

si ristoranu,

Torninu a biviri

A battagghiuni

Varrili e ciaschi,

Finchì abbuluni

Ci nescia pri l’oricchi e pri li naschi.

 

Pri qualchi malinconicu mischinu,

Chi avi l’occhinfurrati di prisuttu,

E ’ntra un munnu, di beni e mali chinu,

Lassa lu bonu e s’applica a lu bruttu;

Chi stà mesto e distrattuntra un fistinu,

E ’ntra làstimi poi s’applica tuttu;

Vinu di li Ciacuddi lu quadia,

E lu guarisci di la sua fuddia.

 

Si qualchi bàcchiara,

Simplici e tennira

Sentintra l’anima

Qualchi simpaticu

Vermi chi rusica,

E prova spasimi,

Sintomi e sincopi,

Granfi di màtiri

Cu effetti isterici

Ed autri strucciuli

Ntra ventri ed uteru,

Si la voli poi ’nzirtari,

E scacciari

Sti fantastici virmazzi,

Viva guarnaccia di li Ficarazzi.

Trinchi, tummi la guarnaccia,

Chi un diavulu a nautru caccia.

 

Bisogna cunviniri, amici cari,

Tutti li vini sunnu beddi e boni,

Sunnu la vera ambrosia di li Dei;

Ma in bona paci dittu sia tra nui,

(Sacciu chi parru ccà cu mastri mei)

Lu vinu cchiù eccellenti e prelibatu,

A miu pariri, è chiddu accutturatu.

 

Chistu vinu è accussì finu,

Chi da dami e cavaleri,

Da magnati e da frusteri,

Cu lu mussu strittu e ncuttu

È chiamatu vinu asciuttu.

Li francisinnamurati

Vonnu vini delicati;

Vonnu a Cipri ed a Firenza,

A Pulcianu ed a Burgogna,

A Sciampagna ed a Burdò;

Jeu dirria cu sua licenza,

Chi ’un su’ vini chisti tali,

Ma sunnacqui triacali.

 

E si lunglisi si vivi la birra,

È signu incuntrastabili

Chi ’ntra li soi ricchizzi è miserabili.

Nui chi vivemu vini spirdatizzi

Semu cchiù ricchi di li soi ricchizzi.

 

Oh Castedduvitranu, beni miu!

Ciamma di lu miu cori, vita mia!

A pinsaricci sulu m’arricriu,

Lu gran piaciri, ch’eu provu di tia.

 

Oh Carini Carini! oh nomu! oh idia

Chi mi trapana l’arma di ducizza!

Oh Alcamu! oh Ciacuddi! oh Bagaria!

Ricettu di la vera cuntintizza!

 

Chiova sempri lu suli a vui d’intornu

L’influssi a li magghiola cchiù propizj;

mai vacca cci arraspi lu so cornu,

cci accostinu mai merri e malvizij

 

Oh Baccu allegracori,

Straviu di li murtali,

Ntra gotti e cantamplori

Annèi tutti li mali.

Pri tia lu munsignaru

Dici la viritati;

Lu pigru fai massaru,

Scacci la gravitati.

Pri tia lu sangu tardu

Rivugghintra li vini,

Pri tia si fa gagghiardu

Cu’ è debuli di rini.

La gilusia tu scacci,

Asciuchi tu li chianti,

Tu levi di la facci

L’affruntu di l’amanti.

Tu l’estru in testa attizzi

Nun sulu a li poeti,

M’anchi a lu vulgummizzi

D’Apollu li segreti.

Benchiu sia cuticuni,

Avvezzu a li taverni,

Un sulu to vuccuni

Mi fa scappari perni.

 

Vogghiu cantari,

Vogghiu ballari,

Vaja sunatimi

Li scattagnetti:

Vajanu a cancaru

Corni e trummetti.

Nun vogghiu cimmalu,

viulinu,

Mancu salteriu,

minnulinu:

Chiddi mi piacinu,

Però mi spiranu

Certu pateticu

Chi fa addurmisciri;

E catammari catammari

Mi fa jiri in visibiliu.

 

Si vuliti ch’eu cantuna canzuna

Vogghiu sunata la napulitana,

C’un tammureddu chinu di cirimuli,

Cu lu liutu e la citarra chiana:

 

Amuri mi fa in pettu ticchiticchi4;

Lu senziu pri l’aria ab hoc e abbacchi;

La bedda fa a la gula nicchinicchi;

Ahimè! ca scattu comu un tricchitracchi.

Veni, ca ti farrò salamilicchi;

Ssi toi biddizzi quantu su’ vigghiacchi!

Bedda cannata mia, tu fai li ricchi,

Veni fammi a la gula tracchitracchi.

 

Caspita! caspita!

Mi pigghia sincupa,

Nun pozzu cchiù.

Già mi precipitu;

Cumpari Brazzitu,

Tenimi tu.

 

Ahi! chi sintomu, ahimè!

Chi motu di riversu, ch’eu mi sentu!

Prima ch’eu mora ccà, comu un stèstè,

Sintiti, amici, lu miu tistamentu.

Quannu mi scatta l’arma e lu battisimu

Vogghiu chi vegna in locu di cunventu

Cu li carrabbi in manu e vutti in coddu

Tuttu tuttu l’interu lummardissimu5.

Vogghiu chi l’ossa mei stassiru a moddu

Dintra una tina, china a tinghitè

D’un vinu chi vivirni lu re.

 

Nun vogghiu essiri espostu supra terra,

Ma ’ntra lu burgu dintra un magasenu

Vogghiu chi si facissi un musulèu

Autu tri canni e cchiù di lu tirrenu,

Di stipi supra stipi, e supra jeu.

 

Si spezzinu ddu jornu in mia memoria

Gotti, carrabbi, carrabbuni, e ciaschi:

Sunassiru li tocchi e li martoria

Li quartalori e tutti l’incantini.

 

A vucchi chini taverni e facchini

Ànnu a cantari ed ànnu a celebrari

L’offiziu di vinu pistammutta,

Senza ristari mai cu vucca asciutta.

 

Vi lassuntra lu vinu, o cari amici,

L’unicu gran segretu impareggiabili,

Pri cui putiti farivi felici

Ad onta ancora di la sorti instabili.

E quannu arriviriti a ’mbriacarivi,

Stu munnu, tuttu guaimbrogghi e spurcizii,

A modu di purtentu ed arti magica

Divintirà teatru di delizii.

 

Mmatulammatula

Tanti spargirici,

Tutti s’affumanu,

Ciusciannu mantici,

E fanno premiri

Chini d’inchiastri e intrichi

Li storti e li lammichi,

Pri circari a tanti mali

Lu lapis, medicina univirsali.

 

Jeu non negu chi si dìi,

Ma nun stàntra li burnii,

Ntra li stipi e ntra l’armarii

D’affumati aromatarii;

Lu truviriti,

Si giririti

Di li lummardi, taverni, e facchini

Li stipi, vutti, quartalori, e tini.

 

A li nnimici mei, pri camulirisi

Li civa di li corna, eu tutti lassu

Ddi pinseri chi sfrattu e mannu a spassu:

Si smiduddassiru,

Sfirnicïassiru,

Circa l’origini

Di munnu ed omini,

Di venti e grandini:

Pri quali causa

Nun firmarisi

Un mulu, un asinu,

’Na petra in aria?

Pirchì producinu

Nuàri ed orti

Chiatti li vrocculi,

Longhi li cavuli,

Russi li frauli,

Citrola torti?

Pirchì lu vinu

Dintra li fauci

Nni punci e mùzzica,

Gattigghia e pizzica,

Titilla e stuzzica?

E l’acqua si nni cala

Locca locca, muscia muscia?

 

Ieu sti dubbii, sti pinseri

Nun li sciogghiu, indovinu:

Ma l’annegu tutti interi

Ntrana ciotula di vinu.

 

Viju li genti a quattru a quattru.... ohimè!

Sta nuvula ntra l’occhi chi cos’è?

La testa pisa assai.... chi cosa cci àju?

Li gammi non annervanu!... chi fu?

Jeu ca.... eu ca.... eu caju....

Tenimi.... ajutu.... ivì!... nua pozzu cchiù.

 

Cussì lu Sarudda

Mmenzu la fudda lascu s’abbannuna,

Cu l’occhinvitriati,

Li vrazza sdillassati:

Lu pettu mantacìa,

Parra già cu li naschi, e tartagghía....

Abbucca.... fa un gran sforzu e si ripigghia....

Camina un pezzo ad orsa.... cimiddìa....

Poi pigghia un strantuluni.... si ricupa....

Gira.... sbota.... traballa.... allurtimata

Buffitinterrana stramazzunata.

 

Cursiru allura li cumpagni amati,

Tutti ’ngriciati ancora peju d’iddu.

Lu spincinu esiesi a cuncumeddu;

Poi ntra li vrazza, comu un picciriddu,

Si lu purtaru a cavu cavuseddu.

 

 

 

 




1 Tòlama tòlama è lo stesso che il tollam tollam dei latini, prenderò, tutto è mio in italiano. Sciàllaba sciàllaba è originario dall’arabo sciarab vino, onde dicesi in siciliano lu sciaràbbu pel vino. Tumma, tummamu; vale tracanna, tracanniamo, e tummà è accorciato da tummamu. Trinch-vaini dal tedesco vale bevi vino.   Il Trad.



2 Trinchlansi dal tedesco, onde fare trinchlans vale fare zurli, allegria smoderata.   Il Trad.



3 Risalaimi, sorta di vino che si appella dalla contrada di questo nome. Lo stesso dicasi in seguito del vino dei Ciaculli, Bagaria, Ficarazzi, ed indi del vino delle città di Catania, Siracusa, Castelvetrano, Alcamo, Carini e Mascali. Calabrisi, matracia, guarnaccia sono vini formati da varie specie d’uva di tal nome.   Il Trad.



4 Tutte queste espressioni ticchiticchi, nicchinicchi ecc. non possono esattamente trasportarsi in altra lingua, perchè indicano certi riboboli del dialetto, e alludono a certi suoni e rumori: ticchi-ticchi corrisponde ad una leggiera pulsazione ed oscillazione, ab hoc ab hac o abbacchi di qua e di , nicchinicchi. golio, fregola, tricchitracchi è lo strepito del saltarello acceso, salamilicchi voce turchesca indicante vezzi, carezze; tracchitracchi esprime il gorgogliare del vino in atto di scender per l’esofago.   Il Trad.



5 Lummardisimu e lummardi i Lombardi venditori di vino; Burgu il borgo di Palermo, dove sono i magazzini di vino.   Il Trad.






Precedente - Successivo

Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText

Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License