Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText |
Giovanni Meli Ditirammu IntraText CT - Lettura del testo |
|
|
DITIRAMMU Sarudda, Andria lu sdatu, e Masi l’orvu, Ninazzu lu sciancatu, Peppi lu foddi, e Brasi galiotu Ficiru ranciu tutti a taci‑maci ’Ntra la reggia taverna di Bravascu, Purtannu tirrimotu ad ogni ciascu.
E doppu aviri sculatu li vutti, Allegri tutti misiru a sotari E ad abballari pri li strati strati, Rumpennu ’nvitriati ’Ntra l’acqua e la rimarra, sbriziannu Tutti ddi genti chi jianu ’ncuntrannu.
E intantu appressu d’iddi Picciotti e picciriddi, Vastasi e siggitteri, Cucchieri cu stafferi, Decani cu lacchè Ci jianu appressu facennuci olè. Allurtimata poi determinaru Di jiri ad un fistinu Di un so vicino, chi s’avia a ’nguaggiari, E avia a pigghiari a Betta la cajorda, Figghia bastarda di fra Decu e Narda; L’occhi micciusi, la facciazza lorda, La vucca a funcia, la frunti a cucchiara, Guercia, lu varvarottu a cazzalora, Lu nasu a brogna, la facci di pala, Porca, lagnusa, tinta, macadura, Sdiserrama, ’mprisusa, micidara. Lu zitu era lu celebri ziu Roccu, Ch’era divotu assai di lu diu Baccu; Nudu, mortu di fami, tintu e liccu; E notti e jornu facia lu sbirlaccu.
Erano chisti a tavula assittati Cu li so’ amici li cchiù cunfidati. ’Ntra l’autri cunvitati Cc’era assittata a punta di buffetta Catarina la niura, Narda caccia‑diavuli, Bittazza la linguta, Ancila attizza‑liti, E Rosa Sfincia ’ntòssica mariti. Eranu junti a la secunna posa, Cioè si stava allura stimpagnannu Lu secunnu varrili, Ch’era chiddu di dudici ’ncannila, Ben sirratu, ’Nvicchiatu, Accutturatu, E pri dittu di chiddi chi ànnu pratica, Era appuntu secunnu la prammatica.
Quann’eccu a l’impruvisu chi ci scòppanu, E comu corda fràdicia si jèttanu Sti capi vivituri, li cchiù ’nfanfari, Chisti sei laparderi appizzaferri, Chi sgherri sgherri dintra si cci ’nfilanu. Vennu ad ura ed appuntu, anzi l’incàppanu Cu lu varrili apertu, e si cci allàppanu.
Primu di tutti Sarudda attrivitu Stenni la manu supra lu timpagnu, E c’un imperiu d’Alessandru Magnu, A lu so stili, senza ciu nè bau, A la spinoccia allura s’appizzau. Poi vidennu ddà ’ncostu una cannata, Di vinu ’mpapanata, C’un ciàru chi pareva ’na musìa, La scuma chi vugghièva e rivugghía, L’agguanta, e mentri l’àvi ’ntra li pugna, Grida: curnuti, tintu cu c’incugna!
Tòlama tòlama1, Sciàllaba sciàllaba, Tumma tumma tummà, Cori cuntenti, e tummàmu cumpà! Cannati, arci‑cannati, anzi purpaini, Tumma, tumma, cumpagnu, a trinch-vaini; Chi cu ’na ’nsirragghiata di sciroppu Si campa allegru e si vinci ogn’intoppu; E nni fa fari sauti, comu addàini.
L’avirrò pri un sollenni cacanàca, Erramu, tintu, putrunazzu e vili, Cui di nui chista sira ’un s’imbriaca, E chi nun crepa sutta lu varrili.
Scattassi lu diàntani, Chi vogghiu fari un brinnisi A Palermu lu vecchiu, pirchì in pubblicu Piscia e ripiscia sempri di cuntinu ’Ntra la funtana di la Feravecchia; E pisciannu e ripisciannu Lu mischinu cchiù s’invecchia.
Jeu vivu in nomi to, vecchiu Palermu, Pirchì eri a tempu la vera cuccagna; Ti mantinivi cu tutta la magna, Cu spata e pala, cu curazza ed elmu. Ora fai lu galanti e pariginu, Carrozzi, abiti, sfrazzi, gali e lussu; Ma ’ntra la fitinzia dasti lu mussu, Ca si’ fallutu ohimè senza un quatrinu. Oziu, jocu, superbia mmaliditta T’ànnu purtatu a tagghiu di lavanca; Tardu ora ti nni avvidi, e batti l’anca; Scutta lu dannu, pisciati la sditta.
Ma vàjanu a diavulu St’idei sì malinconici; D’ora ’nnavanzi in cumpagnia di Baccu Vogghiu fari la vita di li monaci, Quali cantannu, vivennu, e manciannu Càmpanu cu la testa ’ntra lu saccu.
Quannu di vinu Eu fazzu smaccu Tutti li cancari, Tutti li trivuli Li pistu e ammaccu.
Sorti curnuta m’ài sta grazia a fari, Chi cantannu e ciullannu comu un mattu, Pozza tantu cantari, e poi ciullari, Pri fina chi facennu un bottu, scattu.
Da stu gottu, chi pari una purpània, Mentri lu vinu in pettu mi dilluvia, Eu sentu, amici, una calura strania, Chi dintra va sirpennu cùvia cùvia. Ed intantu li so’ effluvia A la testa si nn’acchiananu; Mi gira comu strùmmula, Mi va com’un animulu, Mi fa cazzicatùmmula Lu beddu ciricocculu; Li mura mi firrìanu; Li porti sbattulìanu; Lu solu fa la vòzzica; Lu munnu ohimè s’agghiommara; Li testi già traballanu; Tavuli e seggi pri alligrizza ballanu.
Sàrvati, sarva; Chi tirribiliu! Guarda, guarda, chi stravèriu! Si nni vinni lu dilluviu! Giovi à già sbarrachiati Catarratti e purticati! L’autu empiriu purpurinu Chiovi vinu; all’erta tutti, Priparati tini e vutti!
Crisci la china; Ohimè! unni scappu? Dintra una tina Trasu pri tappu... No, nun è tina, Pigghiavi sbagghiu, È un quartaloru Senza stuppagghiu, Chi cula e chi pircùla L’ambrosia biata Dintra sta sollennissima cannata.
Dammi, o cannata, Nautra vasata.... Chista è guarnaccia, Chi cui la tempira, Merita in faccia Sarrabutì.
L’acqua ’un fu fatta no pri maritarisi, L’acqua fu fatta pri starisi virgini O ’ntra lu mari, o ’ntra ciumi, o ’ntra nuvuli, O ’ntra laghi, o ’ntra puzzi, o ’ntra funtani Pri li granci, li pisci, e li giurani: Si l’ogghiu cci junciti, si stà sùvuli; ’Mmiscata cu la terra fa rimarri, ’Mmiscata cu lu vinu fa catarri. Dunca a menti tinitilu Stu muttu praciribili, Chi l’acqua mali faciri, E vinu cunfurtibili.
Cui disia di stari allegru Viva sempri vinu niuru, Vinu niuru natu in Mascali, Chi pri smorfia signurili Si disprezza in un barrili; Poi si accatta comu alchimia, ’Mbuttigghiatu, ’Ncatramatu, Siggillatu Da un frusteri tuttu astuzia, Chi cci grida pri davansi Trinch‑lansi, vin de Fransi2. E la monaca racchiusa, Chi avi sempri ostruzioni, Facci pallida e giarnusa, Isterii, convulsioni, Viva viva a tuttu ciatu Lu muscatu di Catania, o Siragusa: Nun è cura radicali, Ma minura li soi mali.
A li schetti affruntuseddi, Chi su’ timidi e scurtisi, Calavrisi Li sbulazza, E li fa nesciri in chiazza.
Li cattivi, li mischini, Chi su’ scuri e ’ngramagghiati, E ànnu l’occhi sempri chini Di li tempi già passati, Pri nun aviri cchiù filati e baschi Durmissiru la notti cu dui ciaschi.
Maritati, chi o li siddi O la scura gilusia Vi à livatu l’alligria, E vi à risu laschi e friddi, Si vui tummati malvacia di Lipari, ’Nfurzati, e quadiati comu vipari.
E chiddi debuli, Chi ’ntra lu stomacu Cci ànnu lu piulu, Chini di viscitu, Di flemmi e d’acitu, Cu facci pallida, Cu carni sfincida, Divinu viviri Lu Risalaimi3, Ch’è sanatodos, Anzi è lu lapisi Di li filosofi; E si vivennulu E rivivennulu, Nun si sullevanu, Nè si ristoranu, Torninu a biviri A battagghiuni Varrili e ciaschi, Finchì abbuluni Ci nescia pri l’oricchi e pri li naschi.
Pri qualchi malinconicu mischinu, Chi avi l’occhi ’nfurrati di prisuttu, E ’ntra un munnu, di beni e mali chinu, Lassa lu bonu e s’applica a lu bruttu; Chi stà mesto e distrattu ’ntra un fistinu, E ’ntra làstimi poi s’applica tuttu; Vinu di li Ciacuddi lu quadia, E lu guarisci di la sua fuddia.
Si qualchi bàcchiara, Simplici e tennira Senti ’ntra l’anima Qualchi simpaticu Vermi chi rusica, E prova spasimi, Sintomi e sincopi, Granfi di màtiri Cu effetti isterici Ed autri strucciuli ’Ntra ventri ed uteru, Si la voli poi ’nzirtari, E scacciari Sti fantastici virmazzi, Viva guarnaccia di li Ficarazzi. Trinchi, tummi la guarnaccia, Chi un diavulu a nautru caccia.
Bisogna cunviniri, amici cari, Tutti li vini sunnu beddi e boni, Sunnu la vera ambrosia di li Dei; Ma in bona paci dittu sia tra nui, (Sacciu chi parru ccà cu mastri mei) Lu vinu cchiù eccellenti e prelibatu, A miu pariri, è chiddu accutturatu.
Chistu vinu è accussì finu, Chi da dami e cavaleri, Da magnati e da frusteri, Cu lu mussu strittu e ncuttu È chiamatu vinu asciuttu. Li francisi ’nnamurati Vonnu vini delicati; Vonnu a Cipri ed a Firenza, A Pulcianu ed a Burgogna, A Sciampagna ed a Burdò; Jeu dirria cu sua licenza, Chi ’un su’ vini chisti tali, Ma sunn’acqui triacali.
E si lu ’nglisi si vivi la birra, È signu incuntrastabili Chi ’ntra li soi ricchizzi è miserabili. Nui chi vivemu vini spirdatizzi Semu cchiù ricchi di li soi ricchizzi.
Oh Castedduvitranu, beni miu! Ciamma di lu miu cori, vita mia! A pinsaricci sulu m’arricriu, Lu gran piaciri, ch’eu provu di tia.
Oh Carini Carini! oh nomu! oh idia Chi mi trapana l’arma di ducizza! Oh Alcamu! oh Ciacuddi! oh Bagaria! Ricettu di la vera cuntintizza!
Chiova sempri lu suli a vui d’intornu L’influssi a li magghiola cchiù propizj; Nè mai vacca cci arraspi lu so cornu, Nè cci accostinu mai merri e malvizij
Oh Baccu allegra‑cori, Straviu di li murtali, ’Ntra gotti e cantamplori Annèi tutti li mali. Pri tia lu munsignaru Dici la viritati; Lu pigru fai massaru, Scacci la gravitati. Pri tia lu sangu tardu Rivugghi ’ntra li vini, Pri tia si fa gagghiardu Cu’ è debuli di rini. La gilusia tu scacci, Asciuchi tu li chianti, Tu levi di la facci L’affruntu di l’amanti. Tu l’estru in testa attizzi Nun sulu a li poeti, M’anchi a lu vulgu ’mmizzi D’Apollu li segreti. Bench’iu sia cuticuni, Avvezzu a li taverni, Un sulu to vuccuni Mi fa scappari perni.
Vogghiu cantari, Vogghiu ballari, Vaja sunatimi Li scattagnetti: Vajanu a cancaru Corni e trummetti. Nun vogghiu cimmalu, Nè viulinu, Mancu salteriu, Nè minnulinu: Chiddi mi piacinu, Però mi spiranu Certu pateticu Chi fa addurmisciri; E catammari catammari Mi fa jiri in visibiliu.
Si vuliti ch’eu cantu ’na canzuna Vogghiu sunata la napulitana, C’un tammureddu chinu di cirimuli, Cu lu liutu e la citarra chiana:
Amuri mi fa in pettu ticchi‑ticchi4; Lu senziu và pri l’aria ab hoc e abbacchi; La bedda fa a la gula nicchi‑nicchi; Ahimè! ca scattu comu un tricchi‑tracchi. Veni, ca ti farrò salamilicchi; Ssi toi biddizzi quantu su’ vigghiacchi! Bedda cannata mia, tu fai li ricchi, Veni fammi a la gula tracchi‑tracchi.
Caspita! caspita! Mi pigghia sincupa, Nun pozzu cchiù. Già mi precipitu; Cumpari Brazzitu, Tenimi tu.
Ahi! chi sintomu, ahimè! Chi motu di riversu, ch’eu mi sentu! Prima ch’eu mora ccà, comu un stè‑stè, Sintiti, amici, lu miu tistamentu. Quannu mi scatta l’arma e lu battisimu Vogghiu chi vegna in locu di cunventu Cu li carrabbi in manu e vutti in coddu Tuttu tuttu l’interu lummardissimu5. Vogghiu chi l’ossa mei stassiru a moddu Dintra una tina, china a tinghitè D’un vinu chi pò vivirni lu re.
Nun vogghiu essiri espostu supra terra, Ma ’ntra lu burgu dintra un magasenu Vogghiu chi si facissi un musulèu Autu tri canni e cchiù di lu tirrenu, Di stipi supra stipi, e supra jeu.
Si spezzinu ddu jornu in mia memoria Gotti, carrabbi, carrabbuni, e ciaschi: Sunassiru li tocchi e li martoria Li quartalori e tutti l’incantini.
A vucchi chini taverni e facchini Ànnu a cantari ed ànnu a celebrari L’offiziu di vinu pistammutta, Senza ristari mai cu vucca asciutta.
Vi lassu ’ntra lu vinu, o cari amici, L’unicu gran segretu impareggiabili, Pri cui putiti farivi felici Ad onta ancora di la sorti instabili. E quannu arriviriti a ’mbriacarivi, Stu munnu, tuttu guai ’mbrogghi e spurcizii, A modu di purtentu ed arti magica Divintirà teatru di delizii.
’Mmatula ’mmatula Tanti spargirici, Tutti s’affumanu, Ciusciannu mantici, E fanno premiri Chini d’inchiastri e intrichi Li storti e li lammichi, Pri circari a tanti mali Lu lapis, medicina univirsali.
Jeu non negu chi si dìi, Ma nun stà ’ntra li burnii, Ntra li stipi e ntra l’armarii D’affumati aromatarii; Lu truviriti, Si giririti Di li lummardi, taverni, e facchini Li stipi, vutti, quartalori, e tini.
A li nnimici mei, pri camulirisi Li civa di li corna, eu tutti lassu Ddi pinseri chi sfrattu e mannu a spassu: Si smiduddassiru, Sfirnicïassiru, Circa l’origini Di munnu ed omini, Di venti e grandini: Pri quali causa Nun pò firmarisi Un mulu, un asinu, ’Na petra in aria? Pirchì producinu Nuàri ed orti Chiatti li vrocculi, Longhi li cavuli, Russi li frauli, Citrola torti? Pirchì lu vinu Dintra li fauci Nni punci e mùzzica, Gattigghia e pizzica, Titilla e stuzzica? E l’acqua si nni cala Locca locca, muscia muscia?
Ieu sti dubbii, sti pinseri Nun li sciogghiu, nè indovinu: Ma l’annegu tutti interi Ntra ’na ciotula di vinu.
Viju li genti a quattru a quattru.... ohimè! Sta nuvula ntra l’occhi chi cos’è? La testa pisa assai.... chi cosa cci àju? Li gammi non annervanu!... chi fu? Jeu ca.... eu ca.... eu caju.... Tenimi.... ajutu.... ivì!... nua pozzu cchiù.
Cussì lu sù Sarudda ’Mmenzu la fudda lascu s’abbannuna, Cu l’occhi ’nvitriati, Li vrazza sdillassati: Lu pettu mantacìa, Parra già cu li naschi, e tartagghía.... Abbucca.... fa un gran sforzu e si ripigghia.... Camina un pezzo ad orsa.... cimiddìa.... Poi pigghia un strantuluni.... si ricupa.... Gira.... sbota.... traballa.... allurtimata Buffiti ’nterra ’na stramazzunata.
Cursiru allura li cumpagni amati, Tutti ’ngriciati ancora peju d’iddu. Lu spincinu esi‑esi a cuncumeddu; Poi ntra li vrazza, comu un picciriddu, Si lu purtaru a cavu cavuseddu.
|
1 Tòlama tòlama è lo stesso che il tollam tollam dei latini, prenderò, tutto è mio in italiano. Sciàllaba sciàllaba è originario dall’arabo sciarab vino, onde dicesi in siciliano lu sciaràbbu pel vino. Tumma, tummamu; vale tracanna, tracanniamo, e tummà è accorciato da tummamu. Trinch-vaini dal tedesco vale bevi vino. Il Trad. 2 Trinch‑lansi dal tedesco, onde fare trinch‑lans vale fare zurli, allegria smoderata. Il Trad. 3 Risalaimi, sorta di vino che si appella dalla contrada di questo nome. Lo stesso dicasi in seguito del vino dei Ciaculli, Bagaria, Ficarazzi, ed indi del vino delle città di Catania, Siracusa, Castelvetrano, Alcamo, Carini e Mascali. Calabrisi, matracia, guarnaccia sono vini formati da varie specie d’uva di tal nome. Il Trad. 4 Tutte queste espressioni ticchi‑ticchi, nicchi‑nicchi ecc. non possono esattamente trasportarsi in altra lingua, perchè indicano certi riboboli del dialetto, e alludono a certi suoni e rumori: ticchi-ticchi corrisponde ad una leggiera pulsazione ed oscillazione, ab hoc ab hac o abbacchi di qua e di là, nicchi‑nicchi. golio, fregola, tricchi‑tracchi è lo strepito del saltarello acceso, salamilicchi voce turchesca indicante vezzi, carezze; tracchi‑tracchi esprime il gorgogliare del vino in atto di scender per l’esofago. Il Trad. 5 Lummardisimu e lummardi i Lombardi venditori di vino; Burgu il borgo di Palermo, dove sono i magazzini di vino. Il Trad. |
Indice | Parole: Alfabetica - Frequenza - Rovesciate - Lunghezza - Statistiche | Aiuto | Biblioteca IntraText |
Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC IntraText® (V89) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2007. Content in this page is licensed under a Creative Commons License |