L'albergo del silenzio
    Atto, Scena
1 1, 4 | Luisella la cammerera toja, m’avarria purtà Celestino nepoteme 2 1, 4 | me retiro.~FELICE: Eh! L’avarria io cu muglierema!...~ ~ 3 1, 7 | fa chello che vuò tu... Avarria essere io a vvuje... Veramente 4 2, 3 | da quanto tiempo nun l’avarria guardato cchiù nfaccia, 5 3, 5 | dall’Ispezione, allora l’avarria avuta avé pur’io, me pare! 6 3, 8 | pe ce salvà addirittura, avarria essere ccà nu bellu tiempo!... L'amico 'e papà Atto, Scena
7 1, 6| Ah! Sta fenesta se ce avarria mettere na ferriata, è tanto 8 1, 10| rovinato, non saccio comme avarria da ?~FELICE: Va bene, Amore e polenta Atto, Scena
9 1, 2| bellezza, è nu tesoro, io me l’avarria spusata io, ma pe lo difetto 10 1, 2| dicette: Neh! scusate, comme avarria fa pe avè na paglia tale 11 3, 4| dopo pausa): Ignazio, io t’avarria parlà.~IGNAZIO: A me? E 'O balcone ’e Rusinella Atto, Scena
12 1, 5 | giovinuttiello nun me l’avarria, mai spusato... io diceva 13 1, 6 | morze! E a D. Felice che l’avarria da ? Comme me putarria 14 1, 6 | a me. che sposa io l’avarria lo stesso co la mugliera.~ 15 1, 6 | simpatico giovinotto, lo quale avarria tutto lo possibile...~ 16 2, 6 | tutte cose, nun saccio c’avarria pe lo distrarre nu poco, 17 2, 6 | che sopazzo? pecché m’avarria sparà.~RUSINELLA: D. Peppino 18 3, 3 | fierre. Chillo, sì, chillo m’avarria fatto felice, e starrieme La Bohéme Atto, Scena
19 3, 11 | veniveve a piglià io nun avarria saputo maje niente.~NICOLINO: 'Na bona quagliona Atto, Scena
20 1, 1| è no buono giovene, io n’avarria piacere si se la spusasse, 21 1, 1| guarda manco nfaccia... avarria da essere io, avarria da 22 1, 1| avarria da essere io, avarria da essere.~CATERINA: Che 23 1, 5| Che disperazione! A chi s’avarria addimmannà?~ALBERTO: Llà 24 1, 8| nemmeno.~LUISELLA: Ma pecché t’avarria da ngannà, pe quà ragione; 25 2, 2| signore, e che certamente m’avarria sposata!~NICOLINO: Veramente? 26 2, 4| a chillo giovane, non l’avarria mai fatto, anze, quanno 27 2, 5| pe chello ch’è succiesso, avarria da sta dinto a lo canciello...~ 28 2, 5| Signori, perdonate, io v’avarria dicere doje parole. A me?... 29 3, 1| poi torna.)~ALBERTO: E che avarria da dicere io, povero giovene, 30 3, 8| vedennose a chesta posizione, avarria pensato solamente a se spassà, Lu café chantant Atto, Scena
31 1, 1| che m’aggio fatto! Ah! L’avarria sapé Matteo a Sorriento, 32 1, 11| doje lire e mmeze, te l’avarria menate nfaccia.~CARMELA: 33 2, 6| tramente cantano stasera... mmavarria mettere dinto a lo cafè... 34 2, 6| ncoppa a lo palcoscenico? Avarria fa vedé che artista pur’ 'A cammarera nova Atto, Scena
35 1, 10 | PASQUALE: (Chesta se n’avarria j da ccà ncoppa! Si no io 36 3, 1 | CONCETTA: E io tanno v’avarria vuluto!~NINETTA: ...s’ha Cane e gatte Atto, Scena
37 1, 2| tradì.~NINETTA: E già, avarria da stà sempe appriesso a 38 2, 1| primme aggio ditto che m’avarria proprio mangiato doje perelle 39 2, 2| scostumato, io doppo nce avarria chiagnuto, sapite...~LAURETTA ( 40 3, 11| Ninetta, tutto chesto non l’avarria saputo e mariteme seguitava 41 3, 13| padre!~NINETTA: È inutile. M’avarria dicere pecché ajere teneva La casa vecchia Atto, Scena
42 1, 15| sta capa, mannaggia, me l’avarria scamazzà!... Basta, cca 43 3, 7| mieje, dicennome che me l’avarria restituite quanno io me 44 3, 8| ha cuffiato, sì, io non v’avarria dicere niente perché non Il debutto di Gemma Atto, Scena
45 Un, 1| RAFFAELE: A la verità, io avarria fatto lo stesso, pecché 46 Un, 1| chesto saccio!... A chestora avarria avuto da venì.~ ~ 47 Un, 5| sta malata seriamente, s’avarria da tenere, comme se dice, 48 Un, 11| sapisseve quanta sere io avarria voluto ascì a recità, a 'Nu brutto difetto Atto, Scena
49 2, 9| pecché site vuje, si no nun l’avarria avuto nisciuno. Basta così, Duje Chiaparielle Atto, Scena
50 1, 1| matrimonio, io pe me nun te l’avarria dato mai e mai. D. Cesarino, 51 1, 1| Sanguetta, che perla, nun avarria avuto maje murì!~ ~ 52 1, 3| n’ora, puverella, nun m’avarria voluto mai lassà. Per forza Duje marite ‘mbrugliune Atto, Scena
53 2, 1| me mannano a casa. l’avarria sapè muglierema, chella 54 2, 2| manco tuccà... m’avarria vedè zia Anastasia e 55 3, 1| specchio de li marite, l’avarria sapé. (Michele comparisce 56 3, 1| ERRICO: Ma pure Feliciello avarria dicere lo stesso, chillo 57 3, 2| sapite?~MICHELE: (Già io l’avarria sapé). No, era per domandare.~ È buscìa o verità Atto, Scena
58 1, 6| de denare?~LUCIELLA: Io avarria d’avè 200 ducate da lo patrone 59 2, 1| co tutto lo studio sujo l’avarria fatto, comme voliveve che 60 2, 1| scemo addavero: non nce avarria da essere io pe succedere 61 2, Ult| ASDRUBALE: Io che avarria da ? T’avarria da rompere 62 2, Ult| che avarria da ? T’avarria da rompere lo mappamondo Felice maestro di calligrafia Atto, Scena
63 1, 1| intanto comme faccio, oggi l’avarria voluto vedè, so’ 20 iuorne 64 1, 2| che ha cacciato, e pure s’avarria d’arricordà chi era 28 anne 65 1, 9| MICHELE: Siente, io t’avarria na risposta, ma è lo 66 2, 2| MICHELE: E che miracolo avarria lo cielo?~ROSINA: Frato 67 2, 4| PULCINELLA: Pecché se l’avarria pigliato pe coppa a la noce 68 2, 4| noce de lo cuollo e se l’avarria mmuccato.~MARCHESA: Perché?~ 69 2, Ult| piezze.~MICHELE: Barò, t’avarria na risposta comme se 'Na figliola romantica Atto, Scena
70 1, 3| Da jere l’avvisaje, e avarria stà ccà. Ma però, chisto 'Nu Frongillo cecato Atto, Scena
71 2, 3| maretiello mio!~TIMOTEO: (Avarria da sapé che sostato da 72 3, 2| si no fatto de chisto t’avarria succiesso a te.~FEDERICO: 73 4, 6| avimmo da .~TIMOTEO: L’avarria d’appurà D.a Angelarosa.~ Gelusia Atto, Scena
74 1, 3| chiù la serva, io avarria da stà a la casa, e tu avarrisse 75 1, 3| ragione... me faje capace, m’avarria da mpiegà a qualche parte. 76 1, 4| Eduardo ccà ncoppa. Chesto avarria da sentere papà: chillo 77 1, 5| consiglio. Diciteme comme m’avarria da regolà?~NICOLINO: E che 78 3, 1| faciveve l’ammore, non v’avarria ditto niente.~FELICIELLO: 79 3, 1| che nce lo dicesse; ma non avarria da essere nisciuno de nuje.~ 80 3, 1| ROSINA: E che chisto nce . Avarria da essere uno ardito, pecché, 81 3, 2| Rosina.~ROSINA: Maestro, io v’avarria da dicere na cosa...~NICOLINO: ( 'Na commedia ‘e tre atte Atto, Scena
82 2, 2| nuje, a chestora chillo m’avarria sciaccato.~ANASTASIA: Ma, 83 2, 2| francamente che chiù priesto m’avarria bevuto miezo litro de scisto 84 2, 2| litro de scisto e non m’avarria sposato a vuje.~ANASTASIA: 85 2, 7| Subito.)~PULCINELLA: Io l’avarria ditto: Gué, senza che la 86 2, 9| io forse accettarria, n’avarria piacere, sarrìa fortunatissima 87 3, 3| ANASTASIA: D. Asdrù, scusate, v’avarria da parlà.~ASDRUBALE: Eccomi 88 3, 7| scuorno? Io comme femmena m’avarria da mettere scuorno cchiù Madama Sangenella Atto, Scena
89 1, 8| nc’è capitata.~TERESINA: Avarria essere io, le vularria sceppà 90 3, 3| CONCETTINA: Benfatto io avarria voluto ca l’avevessero struppiato. Lu marito de nannina Atto, Scena
91 1, 2| lettere che m’ha scritte, avarria da essere pazzo, chelli 92 2, 1| dice che si permettete, v’avarria da parlà.~NICOLA: Fatelo 93 2, 3| papà tuo ti dice la verità, avarria avuto cchiù piacere si t’ 94 2, 3| io a don Celestino me l’avarria sposato pe piacere a 95 2, 7| aveva piacere, si no non avarria calato lo panaro, fortunatamente 'Na matassa 'mbrugliata Atto, Scena
96 2, 10| sposina.~GIULIO: Io nun t’avarria abbraccià.~CONCETTA: Abbracciami 97 3, 10| animale de Giuvanne ancora avarria fernì... eh! Dice bene il 'Nu ministro mmiezo a li guaje Atto, Scena
98 1, 5| riuscisse?~FELICE: E pecché non avarria da riuscì?~CARLINO: Prima Miseria e nobiltà Atto, Scena
99 1, 2| vuje sentite?~CONCETTA: V’avarria pagà D. Pascale sempe che 100 1, 6| T’ha dato 2 cauce? Io t’avarria acciso! Guè! che te dico 101 1, 6| dimane!... Da quanto tiempo l’avarria pigliato, e me l’avarria 102 1, 6| avarria pigliato, e me l’avarria miso sotto!~PEPPENIELLO ( 103 1, 7| moglie, la quale sono io... M’avarria purtà pure a me, nun ve 104 1, 7| lo marchesino puteva, t’avarria fatto venì pure a te. Noi 105 1, 7| auto marito a chestora, l’avarria scummata de sango a chella!~ 106 2, 1| se capisce!~GAETANO: avarria essere viva Angelarosa, 107 2, 1| sapé aissera, e io nun avarria ordinato lo pranzo pe dudece. 108 2, 5| figlia mia fortunata!... S’avarria levà stammuina de miezo. ( 109 3, 2| nu piccerillo, nun se l’avarria certo pigliato; ma Vicienzo, 'Na mugliera zetella Atto, Scena
110 1, 1 | stato n’ommo io stasera t’avarria dato na palla mpietto, haje 111 2, 9 | povera criatura!~MICHELE: T’avarria scamazzà la capa! Pecché 112 3, 5 | NINETTA: Lo vedite? E accussì avarria ditto isso a vuje si nun 'A nanassa Atto, Scena
113 1, 6| E io pe venti mila lire, avarria passato nu guajo de chisto? 114 2, 9| fortuna per noi. (Comme avarria pe vedé si tene lo nievo?...). 115 3, 1| ERRICO: (Possibile! E m’avarria potuto ngannà de chesta Nina Boné Atto, Scena
116 1, 2| LUISELLA: Ah! Nu poco de voce, avarria fatto cose de pazze. (Via 117 1, 3| gran colpo, pecché io t’avarria vuluto troppo bene.~ROSINA: 118 1, 8| minute lo saccio, ma si avarria sta cinche mise senza vederla, Li nipute de lu sinneco Atto, Scena
119 3, 3| dicennome che se permettete v’avarria na visita. (Consegna Non plus ultra della disperazione Atto, Scena
120 Un, 2| Io risponno a buje, avarria essere pazzo.~ ~ Nun la trovo a mmaretà Atto, Scena
121 1, 9| nce aggio refuso 500 lire, avarria fatto qualunque cosa!~CRISTINA ( 122 2, 3| come regolarmi... co chi m’avarria confidà. Ah! Sta lettera 123 3, 2| era per voi, a chestora avarria passato lo guaio, io non 124 3, 4| juto a , manco n’ommo l’avarria fatta.~ELVIRA: Approvate?~ 125 3, 4| Luigi lo voleva bene sì, l’avarria sposato co piacere, ma la La nutriccia Atto, Scena
126 1, 3| se somaje trattate. Eh! Avarria avuta essere viva mammà, 127 1, 3| viva mammà, che priezza avarria avuto vedenno chillo piccerillo. 128 3, 1| chestora da quanto tiempo t’avarria mparato la crianza.~CARLO ( 129 3, 7| de la muntagna?~FELICE: T’avarria pigliata pe nucelle!~LISETTA: Lu Pagnottino Atto, Scena
130 1, 5| primma ca isso arriva... V’avarria na cosa... Ah! La cosa 'No pasticcio Atto, Scena
131 1, 5| arrivarria a chesto pe 2 mise, avarria fatto lo colpo, si tratta 132 2, 4| chillo penziero, o pure m’avarria nu cannale largo 4 dita.~ 133 3, 4| Scuse. Io nun saccio c’avarria a , m’avessa ncuità cu 134 4, 2| chilo a chestora overo m’avarria acciso. Vedite pe causa 135 4, 4| D. Pasquale ccà ncoppa, avarria essere pazzo a trasì dinto, Pazzie di carnevale Atto, Scena
136 1, 6| non se ponno sulo, io avarria bisogne de n’auta persona...~ 137 2, 9| certamente non se negarrà. L’avarria potuto portà da D.a Concetta 138 3, 1| paura!~CAMILLO: Allora s’avarria da sapé a la questura.~ La pupa movibile Atto, Scena
139 2, 1| comme è curioso!... L’avarria sapé che lo formaggio lo 140 2, 2| a chestora la messa avarria avuta fenì... Pe causa soja, Quinnice solde so’ cchiù assaie de seimila lire Atto, Scena
141 1, 4| avimmo cinco de lo mese, avarria da venì D. Dorotea, la zia 142 3, 7| Mariuccia, bella sorte l’avarria data.~ANSELMO: (Che sento!). 143 3, 9| avesse dato lo portafoglio, m’avarria sparato.~PULCINELLA: E perché Romanzo d'un farmacista povero Atto, Scena
144 1, 2| dicenno)? Dunque, amico, che avarria pe sto catarro?~FELICE: 145 1, 3| alluccava, la verità me n’avarria voluta j n’auta vota, ma 146 2, 2| E comme nce l’offrite, s’avarria la combinazione che carroze 147 3, 3| si no da quanto tiempo v’avarria tirato sette otto mole. ( 148 3, 4| stesso.)~NANNINA: E pecché v’avarria na buscia?~TOTONNO: No, 149 4, 4| de Bacco, questo non me l’avarria maje aspettato!... che veco, 'Na santarella Atto, Scena
150 2, 4| NICOLA: Ah, scusate... ch’avarria ?... Ve pigliarria a càuce! 151 2, 5| sicure, da quantu tiempo avarria lassato le tortorelle, le 152 2, 9| carità!...~NICOLA: s’avarria avvisà lo pubblico... E 153 3, 1| paliatone numero uno! Niente m’avarria fatto impressione... ma Lo scarfalietto Atto, Scena
154 1, 7| coscia!). Sentite, io avarria trovata n’ata scusa, l’avarria 155 1, 7| avarria trovata n’ata scusa, l’avarria ditto: Mia cara, nun te 156 1, 8| se non ero pazzo, nun m’avarria sposata na stravagante comme 157 2, 6| sta scritturata. Ma a chi avarria addimannà. (Alla porta delle 158 2, 7| guardando intorno): A chi avarria addimmannà? (Vede Gaetano:) 159 3, 1| RAFFAELE: Che diavolo!... Avarria n’ata femmena. E questa 160 3, 5| piangendo): Ma io me l’avarria piglià cu chisto, lo ! ( 'Na società 'e marite Atto, Scena
161 1, 1| chella manera, che ne caccia, avarria capì che è brutto, ed è 162 1, 2| deva nu vaso, e io nun l’avarria azzeccato nu schiaffo, e 163 2, 2| ceno cu essa... ma comme avarria pe nce lo dicere.~AMELIA: 164 2, 5| dinto a lo palco... come avarria per scovrire.~VIRGINIA ( 165 3, 1| lo patrone che stanotte avarria marinate duje cammariere 166 3, 5| ca lo maschenino non me l’avarria maje levato.~FELICE: è giusto, Tetillo Atto, Scena
167 2, 1| lo negoziante de salame avarria fatto, gnernò, ha da 168 2, 2| nce mannaje, ogge appunto avarria arrivà nzieme cu D. Amalia 169 2, 5| da lo munastero, manco m’avarria portata. Ma sta vota, aggio 170 3, 1| damme tu nu cunsiglio commavarria fu pe mpapucchià a mammà 171 3, 4| abbracciano.)~MARIETTA: ch’avarria da fa?~ARTURO: Pace, pace...~ 172 3, 6| avesse appurato primme, nun v’avarria fatto manco accostà vicino 173 3, 7| sempliciotto.~FELICE: (Comme avarria pe n’abbià a mammà a Tetillo 'nzurato Atto, Scena
174 3, 6| ncoppa!).~LORENZO: Comme avarria pe parlà cu Marietta, Tre cazune furtunate Atto, Scena
175 1, 2| potiveve a maritemo, v’avarria fatta na statua d’oro...~ 176 2, 1| MICHELE: Ma sentite, io non avarria fatto maje chello che facette 177 2, 1| non lo condannassero, n’avarria proprio piacere.~MICHELE: 178 2, 3| stiratrice chiammata Luisella, avarria venì pur’essa, si no chella 179 2, 4| veneva, tanta spese non l’avarria fatte: violine, chitarrelle, 180 2, 4| cchiù Eugenio e po’ pecché m’avarria avuta allontanà da vuje. 181 2, 8| na penzata che nisciuno l’avarria fatta, e lo bello che non 182 3, 1| e poi perché Ziemo non avarria maje acconsentito a famme 183 3, 9| t’assicuro che nisciuno t’avarria sposato, solamente sta bestia Tre pecore viziose Atto, Scena
184 1, 2| mbruglià de nisciuna manera! L’avarria sapè che sostato da Rosina, 185 2, 7| piacere.~GIULIETTA: (Comme avarria pe ne lo j a chisto?).~ 'Nu turco napulitano Atto, Scena
186 1, 4| me lo credette comme se l’avarria creduto chiunque, e la sera 187 1, 7| uno mmano... io che t’avarria , t’avarria da strafucà? 188 1, 7| io che t’avarria , t’avarria da strafucà? Non mporta, 189 1, 9| FELICE: Va bene.~IGNAZIO: Io avarria potuto mettere de cchiù, 190 2, 7| a l’ammore io, e me l’avarria spusata co tutto lo core... 191 3, 2| non lo po’ vedé... Comme avarria pe m’assicurà de sto
Best viewed with any browser at 800x600 or 768x1024 on Tablet PC
IntraText® (VA1) - Some rights reserved by EuloTech SRL - 1996-2009. Content in this page is licensed under a Creative Commons License