Paragraph

  1 1|                                   1 În discuţiile despre clonare,
  2 1|           fi putut să vadă un aliat în congresul american sau în
  3 1|           în congresul american sau în preşedintele Clinton? Dar
  4 1|           reacţie emoţională. Însă, în ortodoxie, se obişnuieşte
  5 1|  sentimentelor personale. Dacă noi, în această problemă, ne-am
  6 1|             e foarte complicată. Şi în această lume, noi nu avem
  7 1|           să ne contrazicem absolut în toate. Contrazicându-ne
  8 1|             toate. Contrazicându-ne în ceva, noi avem păreri înrudite
  9 1|            noi avem păreri înrudite în altceva. Cum spunea Sf.
 10 1|             oamenii, noi avem multe în comun”.~
 11 2|           condamni pentru neatenţia în urma căreia, dintr-o dată,
 12 2|            contrazice ceea ce scrie în catehismele noastre, sau
 13 2|           clonării. Se ştie că atât în Rusia, cât şi în alte ţări,
 14 2|            că atât în Rusia, cât şi în alte ţări, cea mai mare
 15 2|             civilă” se iveşte anume în sfera problemelor despre
 16 2| stereotipurile conştiinţei de masă. În conştiinţa de masă, e foarte
 17 2|       amăgim, autoritatea Bisericii în societate nu e chiar atât
 18 2|             e chiar atât de mare ca în conştiinţa oamenilor nebisericeşti,
 19 2|            acceptabilă. Dimpotrivă, în conştiinţa multor oameni,
 20 2|         ăştia care nu înţeleg nimic în dragoste şi plăcere ne spun
 21 2|              majoritatea oamenilor… În primul rând, noi ne ferim
 22 2|             foarte puţin. Câştigând în ceva, oare nu vom pierde
 23 2|          făcut-o”. Nouă “ne-a mers” în acea joacă pe care au pornit-o
 24 2|         care au pornit-o fizicienii în anii patruzeci. După martiriile
 25 2|             oare există garanţia că în locul unde sapă astăzi biologii
 26 2|             şi ziuganoizi” docili? ~în al treilea rând, cum vor
 27 2|          drept oameni? Ce vor fi ei în propria lor receptare? Cum
 28 2|        receptare? Cum vom arăta noi în ochii lor? Mai în scurt,
 29 2|         arăta noi în ochii lor? Mai în scurt, aici noi ajungem
 30 3|                                   3 În al patrulea rând, se va
 31 3|           iubit un astfel de copil? În general, aceste argumente
 32 3|        aceste argumente se pronunţă în jurul problemei drepturilor
 33 3|             vedem nimic blasfemitor în lucrul electricianului sau
 34 3|             Antuan de Saint-Exupery în romanul “Citadela”: “Trăia
 35 3|      epuizându-se, nu lasă urme. Nu în zadar creatorul întotdeauna
 36 3|             el, într-adevăr, poartă în sine chipul propriului său
 37 3|             care a trimis suferinţe în timpul naşterii pentru păcatul
 38 3|       pălămidă”; greutatea muncii (“în sudoarea frunţii tale”)
 39 4|     păcatului originar nu stă deloc în durerea venirii omului pe
 40 4|          venirii omului pe lume, ci în durerea plecării lui din
 41 4|      primordial ar fi constat anume în suferinţa naşterii, atunci
 42 4|           dureri. Dar catolicii văd în aceasta dovada faptului
 43 4|          astfel de concluzie, care, în esenţă, anulează necesitatea
 44 4|    necesitatea venirii lui Dumnezeu în lume şi unicitatea Jertfei
 45 4|             pe care el a provocat-o în relaţiile noastre cu Viaţa,
 46 4|          Viaţa, adică cu Dumnezeu. ~În general, în reacţia lumii
 47 4|           cu Dumnezeu. ~În general, în reacţia lumii catolice împotriva
 48 4|          specific confesional decât în ortodoxie. Pentru catolici,
 49 4|             iar dacă se va moşteni, în ce chip se va transmite
 50 4|           acesta? Chestiunea constă în faptul că din timpul lui
 51 4|            o desfrânare acceptată”. În desfătarea erotică, soţii
 52 4|             şi prin această fisură, în plodul zămislit de ei, pătrunde
 53 4|  augustinismului, se dovedeşte a fi în afara puterii păcatului
 54 4|        într-adevăr nemuritoare. Ele în sine sunt capabile să se
 55 4|           nesfârşit şi să nu moară, în cazul în care în mediul
 56 4|            şi să nu moară, în cazul în care în mediul exterior
 57 4|             moară, în cazul în care în mediul exterior nu există
 58 4|           noastră, ci de condiţiile în care trăim (în care noi
 59 4|           condiţiile în care trăim (în care noi ne-am aruncat prin
 60 4|          ne-am aruncat prin căderea în păcat). Dar, deoarece celula
 61 4|            din ea oricum vor vieţui în lumea noastră cazută, suflarea
 62 4|           moarte sau să ne întoarcă în ea… Aşa că clonarea nu contrazice
 63 4|     catolicismul şi augustinismul. ~în parte, e posibilă o analiză
 64 4|            asta nu depinde de felul în care copilul este zămislit,
 65 4|         simplu pentru că el păşeşte în lumea noastră bolnavă? În
 66 4|           în lumea noastră bolnavă? În orice caz, enunţul Sinodului
 67 4|             nu a păcătuit cu nimic, în afară de faptul că, provenind
 68 5|             oare om fiinţa clonată? În scrierile bisericeşti, uneori
 69 5|       sufletul copilului se conţine în sămânţa tatălui (teoria
 70 5|   traduţionistă). Potrivit ei, încă în sămânţa lui Adam existau
 71 5|           tuturor. Noi toţi am fost în Adam atunci când el a greşit,
 72 5|            care îşi are originea nu în sămânţa tatălui, ci de la
 73 5|      catolicism decât de ortodoxie. În concepţia ortodoxă, sufletul
 74 5|          problema constă aici numai în aceasta: va ajuta oare Domnul
 75 5|       unească cu embrionul, obţinut în rezultatul clonării, sufletul
 76 5|         spus că el a fost “zămislit în “eprubetă” (preotul Anatolii
 77 5|            din Moscova). Cred că şi în cazul clonilor, Biserica
 78 5|           lor sau dezasamblarea lor în “piese de schimb”) şi îi
 79 5|           de tradiţia bisericească. În “Trebnicul” Sf. Petru Movilă,
 80 5|          altor ciudăţenii născute”. În el găsim prescris: “Dacă
 81 5|           robul lui Dumnezeu cutare în numele Tatălui ş.a.m.d.”.
 82 5|           numele Tatălui ş.a.m.d.”. în genere, pentru Biserica
 83 5|            existenţei umane (copiii în pântecele mamei nu sunt
 84 5|            Daun la fel…). Aşa că şi în cazul clonării, nu merită
 85 6|                        6 Mai există în scrierile bisericeşti precauţii
 86 6|      explică ostilitatea ortodoxiei în faţa clonării. Dar dacă
 87 6|           interzicem să se mai ardă în biserici lumânări de parafină (
 88 6|      această substanţă nu a existat în “lumea creată de Dumnezeu”
 89 6|               să se toarne vazilină în candele, să se poarte haine
 90 6|          anafure (ele doar nu cresc în curtea bisericii) şi, în
 91 6|            în curtea bisericii) şi, în genere, să interzicem traiul
 92 6|        genere, să interzicem traiul în lumea culturii. Lumea “noosferei” (
 93 6|     culturii. Lumea “noosferei” (nu în sensul oculto-cabalistic,
 94 6|        sensul oculto-cabalistic, ci în sensul pur culturologic:
 95 6|             reformatoare” şi ce nu. În orice caz, interdicţia de
 96 6|     medicina ca atare). Pot fi puse în discuţie doar scopul şi
 97 6|      urmările intervenţiei noastre. În încheiere, vreau să atrag
 98 6|    înfăptuirea unei scheme prezente în literatura ascetică. În
 99 6|             în literatura ascetică. În orice caz, în şcoala lui
100 6|             ascetică. În orice caz, în şcoala lui Origen (în particular
101 6|          caz, în şcoala lui Origen (în particular la Sf. Grigore
102 6|          era capabil de o înmulţire în afara sexualităţii, de o
103 6|          după părerea mea, clonarea în sine nu este păcat. Nu este
104 6|        pericolul folosirii clonării în scopul păcatului, şi de
105 6|   referitoare la clonare, să-i ajut în alegerea acelor argumente
106 6|      circulă nu numai la noi, ci şi în mediul altor tradiţii religioase.
107 6|          noştri pentru a ne conferi în ochii opiniei publice chipul