Chapter
1 1 | animal social. Pentru Bergson şi Blaga, un animal care fabrică
2 1 | În sfârşit, pentru Darwin şi adepţii lui, omul nu este
3 1 | Omul mai este văzut de unii şi drept un animal care iubeşte
4 1 | această afirmaţie, precum şi cea a lui Pascal1, care
5 1 | pune în faţă raţionalitatea şi conştiinţa morţii, par să
6 1 | alcătuirea fiinţei umane şi un oarecare fior metafizic.~
7 1 | Sfinţilor Părinţi despre om. Şi aceasta este singura însuşire
8 1 | smulgă din lumea animală şi să-l înalţe deasupra ei.
9 1 | leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de la Dumnezeu
10 1 | pentru materialişti, cât şi pentru misticii minori care,
11 1 | animalele curate”, ci chiar şi din cele “necurate”, câte
12 1 | proorocul David spune: “oameni şi dobitoace vei izbăvi Doamne” (
13 1 | care Valaam nu-l vedea (şi de aceea o bătea, căci asina
14 1 | împotrivea să mai meargă). Şi iată că “Domnul a deschis
15 1 | Domnul a deschis gura asinei, şi aceasta a zis către Valaam: “
16 1 | din urmă, Îngerul se arată şi lui Valaam. Acesta cade
17 1 | este dreaptă înaintea mea; şi asina, văzându-mă pe mine,
18 1 | să se arate mai degrabă şi să cruţe un dobitoc decât
19 1 | avea cunoştinţă de Dumnezeu şi nici măcar că nu se ruga
20 1(3) | Avem şi alte cazuri în Scriptură,
21 1(3) | car erau la prima fătare şi că viţeii lor erau închişi
22 1(3) | porunca lui Dumnezeu, ca şi în cazul cu asina lui Valaam.~
23 2 | teologică~Dacă am văzut că şi animalele se roagă (şi se
24 2 | că şi animalele se roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa
25 2 | roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa morţii), despre
26 2 | posibilitatea să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai că
27 2 | să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai că are conştiinţa
28 2 | însuşi o învăţătură concretă şi corectă despre Dumnezeu,
29 2 | pe care să o transmită şi altora. Omul are sădită
30 2 | cei fărădelege căile tale, şi cei necredincioşi la Tine
31 2 | roagă, se roagă greşit. Şi din această cauză, el nu
32 2 | avea o învăţătură (concretă şi corectă) despre rugăciune
33 2 | corectă) despre rugăciune şi despre Dumnezeu. Această
34 2 | dat întâlnire cu oamenii” şi care, după chipul unicităţii
35 2 | unicităţii lui Dumnezeu, este una şi indivizibilă. Această Biserică
36 2(4) | este alcătuit teologic. Şi pentru ca să fie adevărat,
37 2(4) | adevărat, el trebuie să existe şi să trăiască în fiecare clipă
38 2 | puterea de cuge-tare”. 5 Şi aici ajungem la punctul
39 2 | tendinţa de a-L cunoaşte şi de a-L propovădui [şi lăuda]
40 2 | cunoaşte şi de a-L propovădui [şi lăuda] pe Dumnezeu, ci are
41 2(5) | Bodogae, Ed. Inst. Bibl. şi de Misiune al BOR, 1998,
42 2 | diferenţă dintre Dumnezeu şi om este aceea că Primul
43 2(6) | frumuseţea modelului său şi, după cum şi oglinda îşi
44 2(6) | modelului său şi, după cum şi oglinda îşi câştigă strălucirea
45 2(6) | tot aceeaşi relaţie este şi între cuget şi firea care
46 2(6) | relaţie este şi între cuget şi firea care se lasă condusă
47 2(6) | firea care se lasă condusă şi îndrumată, fiind în stare
48 2(6) | stare astfel să câştige şi pentru sine din frumuseţea
49 2(6) | pentru sine din frumuseţea şi desăvârşirea Acelui model
50 2 | parte din bunătăţile Sale şi păstrând pentru Sine în
51 2 | om din nefiinţă la viaţă şi l-a copleşit cu tot felul
52 2(7) | dovedi cea mai deplină unire şi identitate. Căci ce deosebire
53 2(7) | poate fi între Dumnezeire şi ceea ce e întru toate asemenea
54 2(7) | oamenii se fac dumnezei şi fii ai lui Dumnezeu, iar
55 2(7) | cu cinste dumnezeiască, şi ţărâna se înalţă până la
56 2(7) | vrednică de aceeaşi cinste şi chiar asemenea cu natura
57 2(7) | aceasta este cea mai mare şi cea mai desăvârşită faptă
58 2(7) | desăvârşită faptă de bunătate şi culmea bunătăţii însăşi”. (
59 2 | lui Dumnezeu, de aceea îl şi răsfaţă cu daruri atât de
60 2 | primeşte omul este nemurirea şi voia liberă, având “o superioritate
61 2 | care o primeşte omul este şi poarta [condiţia] pentru
62 2 | constă în a fi fără stăpân şi a face ceea ce-ţi place,
63 2 | peste toate, omul poartă şi un “veşmânt” corespunzător.
64 2(10)| Ibidem, p. 49. Idee prezentă şi la Platon, în „Republica”
65 2 | Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră...,
66 2 | vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul” (Fc. 1, 26).
67 2 | Adam, care este Arhetipul şi scopul lui Adam cel vechi, “
68 2 | cel nou, zidit după chipul şi asemănarea Acestuia… Ca
69 2 | fost Cel Dintâi dintre toţi şi Singurul care ne-a arătat
70 2 | Sa un chip de om adevărat şi fără scăderi atât în ce
71 2 | purtările în viaţă, cât şi în oricare alte privinţe”. 13
72 2(12)| omului, a avut loc o sfătuire şi, după cum deducem din cuvântul
73 2(12)| în care urma să acţioneze şi în ce măsură elaboratul
74 2 | întregii creaţii materiale şi spirituale, să fie posterior
75 2(13)| Naşterea, la Bunăvestirea şi la Adormirea Preasfintei
76 2 | umanităţii, început, dar şi capăt, al istoriei”. 15~
77 2(14)| Nellas). Aceeaşi idee o găsim şi la Sf. Grigorie de Nyssa: “
78 2(14)| vieţuitoarele lumii acea falnică şi preţioasă fiinţă care e
79 2(14)| trebuia pregătită împărăţia şi abia după aceea urma să
80 2(14)| casă pregătită din timp şi amenajată cu toate cele
81 2 | vorba doar de Cuvântul pur şi simplu, ci anume de Cuvântul
82 2 | desăvârşească atât spiritual, cât şi trupeşte. Făurindu-l pe
83 2 | un amestec de dumnezeiesc şi de omenesc pentru ca să
84 2 | legătură cu Dumnezeu, cât şi prin plăcerile pământeşti,
85 2 | bucurii”. 16 De aceea până şi “sufletul adevărat şi desăvârşit [
86 2 | până şi “sufletul adevărat şi desăvârşit [prin firea lui,
87 2 | unic, capabil să cugete şi nematerialnic, dar legat
88 2 | desăvârşită dintre suflet şi trup, în care nici sufletul
89 2 | pentru El ne-a fost dată şi raţiunea: “fiindcă pentru
90 2 | început natura omului; mintea şi dorinţa au fost făcute pentru
91 2 | înstrăinarea de orice rău şi multe altele de acest fel
92 2 | Dumnezeu ne dăruieşte până şi o naştere nepătimaşă, nouă
93 2 | celor născuţi din bărbat şi femeie. Această naştere
94 2 | păcatului strămoşesc, ci şi o realizare pentru fiecare
95 2 | se dezbină în fiinţa sa şi apare boala. Unul din Părinţii
96 2 | îndeplinit această poruncă şi şi-a despărţit mintea de
97 2 | se neagă pe sine însuşi şi se autodistruge. Când vieţuieşte
98 2 | sine însuşi, se dezvoltă şi întregeşte în veşnicie”. 23~
99 2 | chip firesc, omul mai are şi o altă mişcare, nefirească,
100 3 | Omul – chip al lui Dumnezeu şi chip al animalului~Omul
101 3 | nevoie de hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24
102 3 | îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24 Cum, dar,
103 3 | Acelaşi lucru se poate spune şi despre Eva, care împreună
104 3 | l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (Fc. 1, 27).~Părinţii
105 3 | părere că separarea în bărbat şi femeie este posterioară
106 3(24)| Nyssei în Despre suflet şi înviere).~
107 3 | Scriptura se întoarce din nou şi ţine să precizeze: “Bărbat
108 3 | ţine să precizeze: “Bărbat şi femeie i-a făcut pe ei”.
109 3 | femeiască” (Gal. 3, 28). Şi cu toate acestea, Scriptura
110 3(25)| Împărţirea omenirii în bărbat şi femeie a avut loc, cred
111 3 | Prin specificarea bărbat şi femeie, Sf. Grigorie de
112 3 | necugetătoare”. 28~Ideea că bărbatul şi femeia nu au fost separaţi
113 3 | interpretări, de multe ori naive şi caraghioase, pe care însă
114 3 | rabba, “la Facere, Adam şi Eva stăteau spate în spate,
115 3 | bărbat pe partea dreaptă şi femeie pe stânga; dar Dumnezeu
116 3 | diverse şcoli filozofice şi teozofice greceşti, printre
117 3 | teozofice greceşti, printre care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii,
118 3 | care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii, cât şi
119 3 | şi neopitagoreicii, cât şi sectele gnostice, aşa-zis
120 3 | există, trebuie să fie una şi indivizibilă. În mitologia
121 3 | desăvârşita armonie dintre Enkidu şi natură. Atunci când Ghilgameş
122 3 | împreunându-se, bărbatul şi femeia îşi pierd armonia
123 3 | Acelaşi lucru ni se relatează şi în cartea Facerii, unde
124 3 | faptul că la diferite popoare şi religii, indiferent de concepţia
125 3 | înţeles prin lipsa ruşinii şi nepătimirea celor doi oameni
126 3 | nimic din cele trupeşti şi nu erau supuşi nevoilor
127 3 | fără a fi aprinşi de poftă şi fără a fi asediaţi de alte
128 3 | unde nu vor mai fi bărbat şi femeie, ci “toţi vor fi
129 3 | veacului acestuia se însoară şi se mărită; iar cei ce se
130 3 | dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi nici
131 3 | căci sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu,
132 3(29)| Mircea Eliade în Mefistofel şi androginul, Humanitas, Bucureşti,
133 3 | căderii, separarea în bărbat şi femeie este o urmare a căderii.
134 3 | explică prin atotştiinţa şi înainte-vederea lui Dumnezeu. “
135 3 | de pe calea cea dreaptă şi căderea care a urmat, departe
136 3 | întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile necugetătoare”. 32
137 3(31)| despre porunca “creşteţi şi vă înmulţiţi”, Sf. Maxim
138 3(31)| petreacă în rai. La fel şi femeia i-a fost dată ca
139 3(31)| viitoare. Dacă Apostolii şi sfinţii călugări s-au putut
140 3(31)| mult Adam, care era în rai şi încă nu cunoscuse răul,
141 3(31)| ajutorul femeii. Cred că şi ajutorul femeii şi porunca
142 3(31)| Cred că şi ajutorul femeii şi porunca înmulţirii au fost
143 3 | nu a ascultat de Dumnezeu şi s-a făcut pământ şi ţărână,
144 3 | Dumnezeu şi s-a făcut pământ şi ţărână, scrie Sfântul, omul
145 3 | acea petrecere fericită şi frumuseţea fecioriei. După
146 3 | această haină împărătească şi au părăsit lumea cerească,
147 3 | primit stricăciunea morţii şi blestemul şi durerea şi
148 3 | stricăciunea morţii şi blestemul şi durerea şi viaţa chinuită,
149 3 | şi blestemul şi durerea şi viaţa chinuită, atunci,
150 3 | acestea, a fost introdusă şi căsătoria... Vezi de unde
151 3 | unde este moarte, acolo e şi căsătoria, iar acolo unde
152 3(32)| dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor”. ~
153 3 | pătruns toate pornirile şi patimile caracteristice
154 3 | chipul lui Dumnezeu, devine şi chip al dobitocului35 şi “
155 3(34)| Toate pornirile acestea şi altele asemenea lor şi-au
156 3 | şi chip al dobitocului35 şi “în cele pe care – ca dobitoacele
157 3 | zbatere între animalitate şi Dumnezeire.~Dumnezeu nu
158 3 | Domnul Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru
159 3 | cu cât conlucrează în ea şi mintea omului”. 37 Dacă
160 3 | Dacă vom analiza imnografia şi rugăciunile ortodoxe, vom
161 3 | căci vierme sunt, şi nu om”, se smereşte Împăratul
162 3 | iraţională a pornirilor şi instinctelor date omului
163 3 | foloseşte instinctele sexuale şi în afara scopului procreaţiei,
164 3 | Acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte patimi,
165 3 | mâncării. “În urma înclinărilor şi preocupărilor animalice,
166 3 | adeseori se îndobitoceşte până şi gândirea, aşa încât tot
167 3 | devine robul patimilor, 40 şi din clipa aceea are loc
168 3 | are loc în om o răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui
169 3 | porneşte pe calea aceasta, ca şi cum mintea noastră n-ar
170 3(40)| vol. V, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti
171 3(40)| caută în text pentru nota 40 şi 41).~
172 3 | distruge, într-o măsură şi mai mare am putea spune,
173 3 | Dumnezeu îl pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu, poate “
174 3 | nimeni nu, poate “întrece” şi depăşi pe Dumnezeu, imitîndu-I
175 3 | veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi împotriva
176 3 | în tine toate cusururile şi mergi chiar mai departe
177 3 | multe cusururi decât fiarele şi dracii? 42~Iată, în câteva
178 3 | mai rău decât dobitocele şi chiar decât dracii. De fapt,
179 3 | dreptate” (Rom. 6, 16). “Căci şi noi eram altă dată fără
180 3 | minte [fără raţiune, ca şi dobitoacele], neascultători,
181 3 | amăgiţi, slujind poftelor şi multor feluri de desfătări,
182 3 | petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urâţi fiind şi
183 3 | şi pizmuire, urâţi fiind şi urându-ne unul pe altul;
184 3 | altul; iar când bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului
185 3 | naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt” (
186 3(42)| Fecioru, Ed. Inst. Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti
187 3 | pe atât sporesc dorinţele şi plăcerile iscate de convorbiri”. 44
188 3 | fugit de un stăpân smintit şi sălbatic”.45~Patimile sunt
189 3 | Sf. Ioan Gură de Aur, că şi mânia este tot o fiară.
190 3 | este tot o fiară. Arată şi tu faţă de tine tot atâta
191 3 | îmblânzirea leilor; îmblânzeşte şi tu, domesticeşte şi tu mânia
192 3 | îmblânzeşte şi tu, domesticeşte şi tu mânia din sufletul tău.
193 3 | mânia din sufletul tău. Şi mânia are dinţi şi unghii
194 3 | tău. Şi mânia are dinţi şi unghii groaznice; dacă nu-ţi
195 3 | totul. Nu pot sfâşia leul şi vipera atât de cumplit măruntaiele
196 3 | numai trupul, ci strică şi sănătatea sufletului, mâncându-I,
197 3 | nefolositor”. 46 Atât “mânia [cât şi celelalte patimi, afirmă
198 3 | asemănare între Dumnezeu şi om”. 47 Deoarece Dumnezeu,
199 3 | Dumnezeu, fiind bunătatea şi nepizmuirea desăvârşită,
200 3 | naturii ce a fost tiranizată şi defectată de acţiunea greşită
201 3(48)| imaturitatea oamenilor, cum sunt şi expresiile “de-a dreapta
202 3(48)| desăvârşită pe evreii împietriţi şi incapabili să răspundă iubirii
203 3 | fi considerat rău, chiar şi aceleaşi patimi. Pe de o
204 3 | acestea constituie “un leac şi o binecuvântare, o posibilitate
205 3 | moment ce a pierdut viaţa, şi mai ales ca să supravieţuiască
206 3 | regăsi mai deplină viaţa şi forma mai frumoasă a naturii
207 3 | după frumosul cel real, 52 şi aceasta pentru că o fire
208 3 | ridică deasupra patimilor şi se fereşte să ajungă în
209 3(52)| pofta este nu numai rea, ci şi folositoare, deoarece prin
210 3 | Dacă animalele se supun şi sunt conduse de legităţile
211 3 | favoarea sa. În aceasta constă şi dovada supremei libertăţi
212 3 | peste legile iraţionale şi intransigente ale Universului
213 3 | ne mai arată că omul este şi stăpân al acestui Univers
214 3 | stăpân al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai
215 3 | desemnează natura sa atemporală şi aspaţială. Omul este de
216 3 | domeniile sunt imprevizibile şi inepuizabile – aceasta ne
217 3 | bântuit de o mare nelinişte şi tristeţe, pe care Blaga
218 3 | liniştea, pacea, mângâierea şi bucuria, decât numai în
219 3 | de la Care, după chipul şi asemănarea Aceluia, a primit
220 3 | caute plăcerea în făpturi şi cu patimi felurite, ca şi
221 3 | şi cu patimi felurite, ca şi cu nişte roşcove, se hrăneşte...” 55~
222 3 | grecii au inventat banchetele şi sălile de teatru, discuţiile
223 3 | mai spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru
224 3 | spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru cei cu totul
225 3 | ideea destinului implacabil şi de spiritul răzbunător al
226 3(55)| fie slugă în ţară străină şi să poftească roşcovele pe
227 3 | de tipul celui freudian şi nietzschean, în care biologicul,
228 3 | a omului, fără Dumnezeu şi împotriva lui Dumnezeu,
229 3 | monstruozitatea fatalităţii morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine,
230 3 | Biruitorul Morţii sau, şi mai exact, în noi este Dumnezeu!~
231 3 | lui Dumnezeu. Dumnezeu pur şi simplu strigă din inima
232 3 | inima fiecăruia, iar durerea şi neliniştea omului care înăbuşă
233 3 | asemăna doar cu durerea şi neliniştea fetei adolescente
234 3 | noastre de la Duhul Sfânt şi să-L “naştem” lumii, neîncetat
235 3 | Nietzsche, iată supraomul! Iată şi “omul - măsură a tuturor
236 3(56)| Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol.
237 3(56)| Bucureşti, 1991, p. 258 şi mai departe. Despre teama
238 3(56)| a grecilor, ne vorbeşte şi Platon: “Iată încă ceva
239 3(56)| moarte, este cuprins de frică şi grijă pentru lucruri de
240 3(56)| trezeşte adesea din somn şi, înspăimântat, trăieşte
|