Chapter
1 1 | În ce ne priveşte, credem că toate aceste afirmaţii se
2 1(1) | acelea nu au conştiinţa că l-ar ucide.~
3 1 | să o desfăşurăm.~Se pare că a vedea în om doar un animal
4 1 | ştiinţei moderne dovedeşte că animalele pot fi mai mult
5 1 | 103, “puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară de
6 1 | trăirea metafizică, gândeau că l-au separat pentru totdeauna
7 1 | necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze soiul pentru
8 1 | s-a pornit pe asina sa ca să-i binecuvânteze pe moabiţi, “
9 1 | Îngerul Domnului s-a sculat, ca să-l mustre pe cale”. Moise
10 1 | pe cale”. Moise ne spune că asina a văzut Îngerul Domnului,
11 1 | să mai meargă). Şi iată că “Domnul a deschis gura asinei,
12 1 | Num. 22, 21-33). 3~Iată că Dumnezeu preferă să se arate
13 1 | vrăjitorul Valaam. Cu toate că nu putem spune despre Valaam
14 1 | putem spune despre Valaam că nu avea cunoştinţă de Dumnezeu
15 1 | de Dumnezeu şi nici măcar că nu se ruga Lui (căci ni
16 1 | ni se relatează mai sus că se ruga), totuşi vedem că,
17 1 | că se ruga), totuşi vedem că, prin atitudinea sa, om
18 1(3) | fost legat chivotul furat, ca să se vadă dacă Dumnezeu
19 1(3) | Interesant de observat că vacile înjugate la car erau
20 1(3) | erau la prima fătare şi că viţeii lor erau închişi
21 1(3) | În felul acesta se arată că dobitoacele depăşesc legile
22 1(3) | îndeplini porunca lui Dumnezeu, ca şi în cazul cu asina lui
23 2 | teologică~Dacă am văzut că şi animalele se roagă (şi
24 2 | animalele se roagă (şi se ştie că au şi conştiinţa morţii),
25 2 | despre om trebuie să spunem că el nu numai că se roagă,
26 2 | să spunem că el nu numai că se roagă, ci are posibilitatea
27 2 | posibilitatea să devină ca şi Dumnezeu, şi nu numai
28 2 | şi Dumnezeu, şi nu numai că are conştiinţa morţii, dar
29 2 | care Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
30 2 | inferioară asinei, credem că se are în vedere omul eretic,
31 2 | anume în aceasta credem că se manifestă în primul rând
32 2(4) | alcătuit teologic. Şi pentru ca să fie adevărat, el trebuie
33 2 | Dumnezeu. De aceea, el nu numai că are tendinţa de a-L cunoaşte
34 2 | însuşirile lui Dumnezeu, ca într-o oglindă. 6 Vorbind
35 2 | Grigorie de Nyssa e de părere că singura diferenţă dintre
36 2 | Dumnezeu şi om este aceea că Primul este necreat, pe
37 2(6) | celui ce apare în ea, credem că tot aceeaşi relaţie este
38 2(6) | Acelui model prin faptul că ea devine în acelaşi timp
39 2 | bunătate tocmai prin aceea că l-a adus pe om din nefiinţă
40 2(7) | Sau la Nicolae Cabasila: „Că oamenii se fac dumnezei
41 2 | vrednicie de adevărat împărat ca unul care se aseamănă aidoma
42 2 | după asemănarea Noastră..., ca să stăpânească toate vietăţile
43 2 | îl cunoaştem mai de mult ca strămoş, Adam cel Nou S-a
44 2 | şi asemănarea Acestuia… Ca să spunem totul într-un
45 2 | Nu are importanţă faptul că Hristos nu a existat istoric
46 2 | creaţiei lui Adam. Faptul că Hristos este în realitatea
47 2 | atunci este, negreşit, logic ca Hristos, Care reprezintă
48 2 | nedesăvârşite spre desăvârşire. 14 Ca realizare supremă a omului,
49 2 | supremă a omului, este firesc ca Hristos să reprezinte scopul
50 2(14)| cu toate cele necesare, ca pentru un oaspete de mare
51 2 | dumnezeiesc şi de omenesc pentru ca să poată gusta din fericirea
52 2 | simţământul care-l are, că nu-i străin nici de bucurii”. 16
53 2 | este superior trupului (ca în religiile orientale),
54 2 | nici trupul sufletului (ca la ateişti sau hedonişti),
55 2 | pentru Acela: minte am primit ca să-L cunoaştem pe Hristos,
56 2 | cunoaştem pe Hristos, dorinţă ca să alergăm spre El, memorie
57 2 | alergăm spre El, memorie avem ca să-L purtăm în ea pe El,
58 2 | cu Dumnezeu”. 19 Pentru ca nepătimirea noastră să fie
59 2 | Sfântul Botez. Căci, “pentru ca să devină cu adevărat om,
60 2 | Mărturisitorul e de părere că însuşi Adam a fost creat
61 2 | Sfânt. Dumnezeu voieşte ca omul să conlucreze liber,
62 2 | monahi: “Cugetă cele bune, ca să nu cugeţi cele rele,
63 2 | în firea minţii omeneşti ca să stea nemişcată”. 22 Adam
64 2(22)| Cel mai probabil că aceste cuvinte aparţin Sf.
65 3 | hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24 Cum, dar,
66 3 | acestea, el nici nu s-a născut ca noi, nici nu a supt sân,
67 3 | Bisericeşti sunt de părere că separarea în bărbat şi femeie
68 3 | creaţiei. 25 Scriptura spune că “Dumnezeu a făcut pe om.
69 3 | femeie i-a făcut pe ei”. Cred că toţi sunt de acord că acest
70 3 | Cred că toţi sunt de acord că acest lucru nu s-a spus
71 3 | în legătură cu Dumnezeu ca model originar (cu toate
72 3 | model originar (cu toate că) - după cum zice Apostolul - “
73 3 | Scriptura ne istoriseşte că în aceste două direcţii
74 3 | Grigorie de Nyssa crede că s-a introdus în fiinţa noastră
75 3 | necugetătoare”. 28~Ideea că bărbatul şi femeia nu au
76 3 | două. Alţii sunt de părere că primul om (Adam) era bărbat
77 3 | Banchetul, Platon crede că omul primitiv era o fiinţă
78 3 | pitagoreici, exista concepţia că sufletele oamenilor au preexistat
79 3 | atunci, ajunseseră să afirme că divinitatea, ca expresie
80 3 | să afirme că divinitatea, ca expresie supremă a desăvârşirii,
81 3 | iniţiale a omului, este faptul că la diferite popoare şi religii,
82 3 | trupurilor, petreceau în rai ca nişte îngeri, fără a fi
83 3 | trebuie înţeles altfel decât ca o restabilire a oamenilor
84 3 | îngerilor, atunci e limpede că viaţa de dinainte de păcat
85 3 | viaţa îngerilor, pentru ca să nu nimicească sufletele
86 3 | la unii la alţii întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile
87 3 | întocmai ca dobitoacele şi ca vietăţile necugetătoare”. 32
88 3(31)| Maxim Mărturisitorul crede că este vorba de o înmulţire
89 3(31)| În ce mă priveşte, cred că Dumnezeu, Care ştie toate,
90 3(31)| şi femeia i-a fost dată ca ajutor lui Adam nu pentru
91 3(31)| de ajutorul femeii. Cred că şi ajutorul femeii şi porunca
92 3(32)| cu aceste cuvinte: “Cred că de aici vine faptul că,
93 3(32)| Cred că de aici vine faptul că, deplângând starea jalnică
94 3 | perpetueze viaţa. Numai că prin modul de înmulţire,
95 3 | şi “în cele pe care – ca dobitoacele necuvântătoare -
96 3 | rugăciunile ortodoxe, vom vedea că ele sunt pătrunse de sentimentul
97 3 | pătrunse de sentimentul că cel ce se roagă este mai “
98 3(38)| apropii de ~mine, cel necurat ca un câine? Sau cu ce ochi,
99 3 | ce vom spune. El observă că dintre toate vieţuitoarele,
100 3 | anumite pentru aceasta, ca dobitoacele. Acelaşi lucru
101 3 | cugetului, silindu-şi mintea ca patimile să prindă în ea
102 3 | porneşte pe calea aceasta, ca şi cum mintea noastră n-ar
103 3 | pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu, poate “întrece”
104 3 | care fapte să te cunosc că eşti creştin, când totul
105 3 | dacă eşti om. Când te văd că arunci cu picioarele ca
106 3 | că arunci cu picioarele ca un măgar, că sari ca un
107 3 | picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că nechezi
108 3 | picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că nechezi după
109 3 | măgar, că sari ca un taur, că nechezi după femei ca un
110 3 | taur, că nechezi după femei ca un armăsar, că eşti lacom
111 3 | după femei ca un armăsar, că eşti lacom la mâncare ca
112 3 | că eşti lacom la mâncare ca un urs, că-ţi îngraşi trupul
113 3 | urs, că-ţi îngraşi trupul ca un catâr, că eşti ranchiunos
114 3 | îngraşi trupul ca un catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă,
115 3 | catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca
116 3 | ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca un lup, că te
117 3 | ca o cămilă, că răpeşti ca un lup, că te mânii ca un
118 3 | cămilă, că răpeşti ca un lup, că te mânii ca un şarpe, că
119 3 | răpeşti ca un lup, că te mânii ca un şarpe, că răneşti ca
120 3 | că te mânii ca un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că
121 3 | ca un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret
122 3 | că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că
123 3 | o scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine
124 3 | că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine veninul răutăţii
125 3 | în tine veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi
126 3 | răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi împotriva fraţilor
127 3 | lupţi împotriva fraţilor tăi ca demonul cel rău, cum voi
128 3 | epistolele pauline: “Au nu ştiţi că celui ce vă daţi spre ascultare
129 3 | de minte [fără raţiune, ca şi dobitoacele], neascultători,
130 3 | Patima robeşte, ascunzând, ca o mască43 chipul lui Dumnezeu
131 3 | declară Socrate În Republica, că pe cât mai palide devin
132 3 | înfăţişate de Sfinţii Părinţi ca nişte fiare care ne sfâşie. “
133 3 | spune Sf. Ioan Gură de Aur, că şi mânia este tot o fiară.
134 3 | atât de cumplit măruntaiele ca mânia, sfâşiindu-le necontenit
135 3 | cosmos.~Până aici am văzut că, după ce l-a creat pe om,
136 3 | moarte, Dumnezeu nu doar că nu-l pedepseşte, ci toate
137 3 | Dumnezeu a îngăduit moartea “ca răul să nu devină nemuritor”. 50
138 3 | care o dă Dumnezeu omului ca să poată supravieţui în
139 3 | pierdut viaţa, şi mai ales ca să supravieţuiască corect,
140 3 | real, 52 şi aceasta pentru că o fire demnă se ridică deasupra
141 3(52)| Părinţilor, e de părere că pofta este nu numai rea,
142 3 | trăim. Aceasta ne mai arată că omul este şi stăpân al acestui
143 3 | stăpân al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai
144 3 | vorbeşte de originea sa divină, că omul este chip al infinităţii
145 3 | făpturi şi cu patimi felurite, ca şi cu nişte roşcove, se
146 3 | Zeii Greciei antice nu doar că nu îi ajutau pe oameni,
147 3 | în rai. Să nu uităm însă că grecii au făcut aceasta
148 3 | pentru o lume în care se pare că nu mai este om care să nu
149 3(56)| Trebuie să ştii Socrate, că, atunci când omul crede
150 3(56)| atunci când omul crede că este aproape de moarte,
151 3(56)| în lumea lui Hades, cum că cel ce a făptuit nedreptăţi
152 3(56)| răscolească sufletul, din teamă ca nu cumva ele să se adeverească...
|