Chapter
1 1 | este decât o prelungire a maimuţei, iar Thomas Hobbes
2 1 | orice aspiraţie la nobleţe a omului. Pentru el, omul
3 1 | determină orice activitate a omului (libido). Omul mai
4 1 | afirmaţie, precum şi cea a lui Pascal1, care pune în
5 1(1) | desigur, de celebra maximă a lui Pascal “omul este o
6 1 | Nellas, 2 concepţia generală a Sfinţilor Părinţi despre
7 1 | o desfăşurăm.~Se pare că a vedea în om doar un animal
8 1 | lucru în acest sens. Pentru a fi om, este nevoie de mai
9 1 | omului - făptura iubită a lui Dumnezeu, rodul iubirii
10 1 | Moise ne spune că asina a văzut Îngerul Domnului,
11 1 | meargă). Şi iată că “Domnul a deschis gura asinei, şi
12 1 | gura asinei, şi aceasta a zis către Valaam: “ce ţi-am
13 1 | de mă baţi acum pentru a treia oară?”. În cele din
14 1(3) | de exemplu vitele de care a fost legat chivotul furat,
15 1(3) | depăşesc legile firii, pentru a îndeplini porunca lui Dumnezeu,
16 2 | sădită în fiinţa sa nevoia de a răspândi ştiinţa despre
17 2 | mai fie dobitoc, pentru a deveni ceva mai mult.~În
18 2 | o au animalele, aceea de a avea o învăţătură (concretă
19 2(5) | omului, Scrieri, partea a doua, trad. de Pr. prof.
20 2(7) | pe când cel asemenea ei a fost adus la viaţă prin
21 2(7) | mare, mai bun decât care nu a avut ce să dea, astfel încât
22 2 | Căci “virtutea constă în a fi fără stăpân şi a face
23 2 | constă în a fi fără stăpân şi a face ceea ce-ţi place, tot
24 2 | Dumnezeul Sfânta Treime a zis: “Să facem om după chipul
25 2 | acestui sfat Dumnezeiesc a fost Însuşi Hristos, adică
26 2 | căci nu Adam cel vechi a fost model pentru Adam Cel
27 2 | Adam Cel nou, ci cel vechi a fost luat după modelul Celui
28 2 | vechi nu e decât o imitare a lui Adam cel nou, zidit
29 2 | într-un cuvânt, Mântuitorul a fost Cel Dintâi dintre toţi
30 2(12)| viitoarea lucrare: “Atunci când a fost vorba de crearea omului,
31 2(12)| vorba de crearea omului, a avut loc o sfătuire şi,
32 2(12)| din cuvântul Scripturii, a avut loc ceea ce face un
33 2 | importanţă faptul că Hristos nu a existat istoric pe vremea
34 2 | realitatea supratemporală a lui Dumnezeu “mai-întâi-născut
35 2 | Dacă omul, pentru care a fost făcută întreaga creaţie
36 2 | întreaga creaţie materială, a răsărit pe pământ ultimul
37 2(13)| Adormirea Preasfintei Maici a lui Dumnezeu, Ed. Icos,
38 2 | Ca realizare supremă a omului, este firesc ca Hristos
39 2 | Făurindu-l pe om, Dumnezeu “a sădit în firea sa un amestec
40 2 | amândurora, atât bucuria de a sta în legătură cu Dumnezeu,
41 2 | fiindcă pentru omul cel nou a fost alcătuită dintru început
42 2 | în ea pe El, fiindcă El a fost Arhetipul pentru cele
43 2 | făcându-ne asemănare desăvârşită a Lui, este nepătimirea, pe
44 2 | devină cu adevărat om, Domnul a dat un alt început naturii
45 2 | naturii umane, începutul unei a doua faceri, adică naşterea
46 2 | pentru fiecare credincios a operei pe care nu a realizat-o
47 2 | credincios a operei pe care nu a realizat-o Adam”. 20 Sfântul
48 2 | de părere că însuşi Adam a fost creat de Dumnezeu după
49 2 | chipul Său, cu scopul de a se naşte mai târziu cu voia
50 2 | poruncile Lui. Orice abatere a minţii de la Dumnezeu sfârşeşte
51 2 | Dumnezeu sfârşeşte prin a aluneca spre rău. Fiinţa
52 2 | stea nemişcată”. 22 Adam nu a îndeplinit această poruncă
53 2 | Această dublă orientare a omului este o consecinţă
54 2 | omului este o consecinţă a păcatului, pe care o vom
55 3 | ceea ce nu se vede. Adam nu a cunoscut nici una din acestea,
56 3 | s-a născut ca noi, nici nu a supt sân, nici nu a cunoscut
57 3 | nici nu a supt sân, nici nu a cunoscut creşterea de la
58 3 | creşterea de la mic la mare, ci a avut de la început “vârsta
59 3 | alcătuieşte omul, căci “a făcut Dumnezeu pe om după
60 3 | lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (
61 3 | Scriptura spune că “Dumnezeu a făcut pe om. După chipul
62 3 | 1, 27). Crearea celui ce a fost făcut “după chip” şi-a
63 3(25)| omenirii în bărbat şi femeie a avut loc, cred eu, mai târziu,
64 3 | împărţire care n-are a face cu modelul dumnezeiesc,
65 3 | separaţi dintru început, a dat în diferite culturi
66 3 | Filozofia androginului a preocupat într-o măsură
67 3 | Ea este o deducţie logică a idealului, potrivit căruia
68 3 | divinitatea, ca expresie supremă a desăvârşirii, dacă există,
69 3 | unde avem vestita epopee a lui Ghilgameş, descoperim
70 3 | personajul făcut de zei pentru a răzbuna populaţia Urukului
71 3 | existenţă androgină iniţială a omului, ea ni se impune
72 3 | existenţe androgine iniţiale a omului, este faptul că la
73 3 | există monahismul.~Omul a fost creat pentru viaţă
74 3 | rai ca nişte îngeri, fără a fi aprinşi de poftă şi fără
75 3 | aprinşi de poftă şi fără a fi asediaţi de alte patimi.
76 3 | Atunci când Mântuitorul a fost ispitit de saduchei,
77 3 | saduchei, întrebat fiind a căruia dintre cei şapte
78 3 | altfel decât ca o restabilire a oamenilor în vechea stare
79 3 | restabiliţi se aseamănă cu cea a îngerilor, atunci e limpede
80 3 | şi femeie este o urmare a căderii. Acest paradox se
81 3 | Dumnezeu] prin puterea Lui a văzut mai dinainte depărtarea
82 3 | dreaptă şi căderea care a urmat, departe de viaţa
83 3 | desăvârşesc îngerii, Dumnezeu a rânduit pentru firea noastră
84 3(31)| de o înmulţire spirituală a neamului omenesc (cit. de
85 3 | Sfântul Ioan Gură de Aur, care a scris atâtea cuvinte înălţătoare
86 3 | căsătorie decât o urmare a morţii: “După ce nu a ascultat
87 3 | urmare a morţii: “După ce nu a ascultat de Dumnezeu şi
88 3 | ţărână, scrie Sfântul, omul a pierdut împreună cu acea
89 3 | atunci, o dată cu acestea, a fost introdusă şi căsătoria...
90 3 | căsătoria, de unde s-a arătat a fi necesară?... Fiindcă
91 3(32)| deplângând starea jalnică a firii omeneşti, psalmistul
92 3(32)| desigur, la vrednicia pe care a avut-o aproape deopotrivă
93 3(32)| avut-o aproape deopotrivă cu a îngerilor. “De aceea, adaugă
94 3 | binecuvântare, prefăcând ceea ce a fost un rezultat al păcatului
95 3 | decât manifestarea în om a chipului dobitocului, care “
96 3(36)| caracteriza firea atât de înaltă a lui Dumnezeu” Sf. Grigorie
97 3 | urmarea practicării continue a păcatului, care se realizează
98 3 | prin folosirea iraţională a pornirilor şi instinctelor
99 3(38)| Îngerul Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele
100 3 | provocându-şi voma, pentru a face loc iarăşi mâncării. “
101 3(39)| Cartea lui Evola a apărut în limba română la
102 3 | răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui Dumnezeu cu
103 3 | dobitocului, încât întreaga fire a noastră porneşte pe calea
104 3 | inventariere interesantă a trăsăturilor animale lucrătoare
105 3 | bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu
106 3 | săvârşite de noi, ci după a lui îndurare, prin baia
107 3 | prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului
108 3(42)| Gură de Aur, Scrieri Partea a treia, Omilii la Matei,
109 3(43)| Comparaţie a Sf. Grigorie de Nyssa, op.
110 3 | măcar izgonirea din rai nu a fost o pedeapsă din partea
111 3 | natural din partea naturii ce a fost tiranizată şi defectată
112 3 | defectată de acţiunea greşită a lui Adam, deoarece căderea
113 3 | deoarece căderea omului a provocat dereglarea întregului
114 3(48)| deşteaptă-Te, pentru ce dormi?” ş. a. În Vechiul Testament, se
115 3 | Grigorie Teologul, Dumnezeu a îngăduit moartea “ca răul
116 3 | răzbunării” iraţionale a naturii, oferindu-i şansa
117 3 | în moarte, din moment ce a pierdut viaţa, şi mai ales
118 3 | să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viaţa
119 3 | viaţa şi forma mai frumoasă a naturii lui Hristos”. 51~
120 3(50)| Grigorie Teologul, Cuvântarea a 45 la Sfintele Paşti.~
121 3(52)| rezumând concepţia generală a Părinţilor, e de părere
122 3 | dovada supremei libertăţi a omului, care-l ridică peste
123 3 | chipul şi asemănarea Aceluia, a primit fiinţă; atunci când
124 3 | era o consecinţă logică a religiei antice greceşti.
125 3 | oameni, ci orice încercare a vreunui zeu minor de a conlucra
126 3 | încercare a vreunui zeu minor de a conlucra cu muritorii era
127 3 | noapte creştea la loc pentru a putea fi ciupit la nesfârşit.
128 3(55)| Pentru a arăta starea degradării
129 3(55)| irosit averea părintească, a ajuns să fie slugă în ţară
130 3 | aveau o motivaţie logică a hedonismului lor, reieşind
131 3 | O astfel de îndumnezeire a omului, fără Dumnezeu şi
132 3 | monstruozitatea fatalităţii morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine,
133 3 | toţi oamenii fără Dumnezeu, a atins proporţii monstruoase
134 3 | numele Dumnezeului Care a primit să fie om, pentru
135 3 | care trăim este aşa. Omul a ajuns, în clipele sale de
136 3 | Iată şi “omul - măsură a tuturor lucrurilor”! Iată
137 3(56)| departe. Despre teama de iad a grecilor, ne vorbeşte şi
138 3(56)| lui Hades, cum că cel ce a făptuit nedreptăţi aici
|