Chapter
1 1 | 1. Ce îl deosebeşte pe om de animale?~Există o
2 1 | încercări de a-l defini pe om. Pentru Aristotel, omul
3 1(1) | conştiinţa morţii sale, pe când acelea nu au conştiinţa
4 1 | lui Dumnezeu, s-a pornit pe asina sa ca să-i binecuvânteze
5 1 | sa ca să-i binecuvânteze pe moabiţi, “Îngerul Domnului
6 1 | s-a sculat, ca să-l mustre pe cale”. Moise ne spune că
7 1 | văzut Îngerul Domnului, pe care Valaam nu-l vedea (
8 1 | la pământ, iar cuvintele pe care le aude din gura îngerului
9 1 | mea; şi asina, văzându-mă pe mine, s-a întors de la mine
10 1 | la mine, eu te-aş fi ucis pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o
11 1 | te-aş fi ucis pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o vie” (Num.
12 1 | este aceea ce îl ridică pe om deasupra animalelor?~
13 2 | Aşadar, ceea ce îl deosebeşte pe om de dobitoc, este calitatea
14 2 | corectă despre Dumnezeu, pe care să o transmită şi altora.
15 2 | psalmul 50: “învăţa-voi pe cei fărădelege căile tale,
16 2 | În persoana lui Valaam, pe care Dumnezeu îl tratează
17 2 | Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
18 2 | Iată deci prima însuşire pe care o are omul, dar nu
19 2 | omul această învăţătură pe care nu o au dobitoacele?
20 2 | a-L propovădui [şi lăuda] pe Dumnezeu, ci are sădite
21 2 | că Primul este necreat, pe când al doilea este creat
22 2(6) | Pentru Sf. Grigorie, “podoaba pe care o poartă sufletul omenesc
23 2 | nu-şi arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului
24 2 | tocmai prin aceea că l-a adus pe om din nefiinţă la viaţă
25 2(7) | ocaziile pecetea frumuseţii pe care o are Modelul nostru,
26 2(7) | Dumnezeirea e necreată, pe când cel asemenea ei a fost
27 2 | atât de mari. Darul suprem pe care îl primeşte omul este
28 2 | Desăvârşita libertate pe care o primeşte omul este
29 2 | se supun legilor naturii, pe care nu le pot depăşi, nu
30 2 | de sceptru se sprijineşte pe fericirea nemuririi, pe
31 2 | pe fericirea nemuririi, pe când, în loc de diademă
32 2 | toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul” (
33 2(12)| Sf. Grigorie Îl compară pe Dumnezeu cu un artist care
34 2 | Hristos nu a existat istoric pe vremea creaţiei lui Adam.
35 2 | creaţie materială, a răsărit pe pământ ultimul după toate
36 2(14)| compară aducerea omului pe lume de către Dumnezeu cu
37 2(14)| sugerează Sfântul cinstea pe care i-a purtat-o Dumnezeu
38 2 | şi trupeşte. Făurindu-l pe om, Dumnezeu “a sădit în
39 2 | fost dat pentru a-L încăpea pe Dumnezeu, la vremea venirii
40 2 | primit ca să-L cunoaştem pe Hristos, dorinţă ca să alergăm
41 2 | avem ca să-L purtăm în ea pe El, fiindcă El a fost Arhetipul
42 2 | a Lui, este nepătimirea, pe care nu o pot avea animalele. “
43 2 | fiecare credincios a operei pe care nu a realizat-o Adam”. 20
44 2 | conlucreze liber, cu puterea pe care o are în sine la naşterea
45 2 | străine. Astfel, el L-a negat pe Dumnezeu, sursa existenţei
46 2 | Drept urmare, Adam s-a dat pe sine morţii, sinucigându-se
47 2 | Deoarece, atunci “când Îl neagă pe Dumnezeu, omul se neagă
48 2 | Dumnezeu, omul se neagă pe sine însuşi şi se autodistruge.
49 2 | pune în valoare la infinit pe sine însuşi, se dezvoltă
50 2 | întregeşte în veşnicie”. 23~Însă pe lângă mişcarea înspre Dumnezeu,
51 2 | mişcarea înspre Dumnezeu, pe care omul o are în sine
52 2 | consecinţă a păcatului, pe care o vom discuta în continuare.~
53 3 | căci “a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după
54 3(24)| Cele pe care le-a luat omul de la
55 3 | spune că “Dumnezeu a făcut pe om. După chipul lui Dumnezeu
56 3 | chipul lui Dumnezeu l-a făcut pe el” (Fc. 1, 27). Crearea
57 3 | Bărbat şi femeie i-a făcut pe ei”. Cred că toţi sunt de
58 3 | ori naive şi caraghioase, pe care însă este interesant
59 3 | primul om (Adam) era bărbat pe partea dreaptă şi femeie
60 3 | partea dreaptă şi femeie pe stânga; dar Dumnezeu l-a
61 3 | pierd armonia cu cosmosul pe care au avut-o până la împreunare.
62 3 | oamenilor în vechea stare pe care au avut-o înainte de
63 3 | depărtarea noastră liberă de pe calea cea dreaptă şi căderea
64 3(31)| referit anume la înmulţirea pe care o cunoaştem astăzi,
65 3(32)| gândindu-se, desigur, la vrednicia pe care a avut-o aproape deopotrivă
66 3 | dobitocului35 şi “în cele pe care – ca dobitoacele necuvântătoare -
67 3(35)| Această idee este pe larg dezvoltată de Sf. Grigorie
68 3(38)| Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele
69 3 | urmând un scop contrar celui pe care îl urmăm noi, face
70 3 | fire a noastră porneşte pe calea aceasta, ca şi cum
71 3 | mult”. 41~În acest fel, pe măsură ce omul care practică
72 3 | chipul lui Dumnezeu, iar pe cel al dobitocului îl distruge,
73 3 | chipul dobitocului, iar pe cel al lui Dumnezeu îl pierde.
74 3 | poate “întrece” şi depăşi pe Dumnezeu, imitîndu-I virtuţile,
75 3 | fiind şi urându-ne unul pe altul; iar când bunătatea
76 3 | patimi nu poate să-L cunoască pe Dumnezeu. Pentru Platon,
77 3 | Socrate În Republica, că pe cât mai palide devin pentru
78 3 | plăcerile legate de trup, pe atât sporesc dorinţele şi
79 3 | când cineva l-a întrebat pe poetul Sofocle: “Cum stai,
80 3 | văzut că, după ce l-a creat pe om, iar acesta I-a stat
81 3 | favoarea omului. Însăşi moartea pe care o va cunoaşte omul
82 3(48)| păzi de pieirea desăvârşită pe evreii împietriţi şi incapabili
83 3 | Dumnezeu practic îl sustrage pe om din faţa “răzbunării”
84 3 | câte l-a înzestrat Dumnezeu pe om în “noua sa pribegie”
85 3 | chiar şi aceleaşi patimi. Pe de o parte, instinctele
86 3 | spre iraţionalitate, iar pe de altă parte, acestea constituie “
87 3 | binecuvântare, o posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului
88 3 | liberă, iar ceea ce îl smulge pe om din circuitul biologic
89 3 | al acestui Univers şi că, pe lângă biologic, mai are
90 3 | mare nelinişte şi tristeţe, pe care Blaga o numea “tristeţe
91 3 | nu doar că nu îi ajutau pe oameni, ci orice încercare
92 3(55)| şi să poftească roşcovele pe care le mâncau porcii stăpânului
93 3(55)| mâncau porcii stăpânului său, pe care îi păştea, dar nu le
94 3(55)| nu le primea nici măcar pe acestea (Lc. 15, 11-32).~
95 3 | împlinirea dorinţei diavolului, pe care acesta i-a şoptit-o
96 3 | fie om, pentru a-l face pe om “dumnezeu” după har.
97 3 | ceea ce ne nelinişteşte pe fiecare dintre noi nu este
98 3 | trebuie să-L “zămislim” pe Dumnezeu în inimile noastre
99 3 | eforturilor de a-l preamări pe om: “Omul – chip al lui
100 3(56)| Platon: “Iată încă ceva pe care, spunându-l, n-aş putea
101 3(56)| spunându-l, n-aş putea să conving pe mulţi. Trebuie să ştii Socrate,
|