Chapter
1 1 | pe om de animale?~Există o mulţime de încercări de
2 1 | lui, omul nu este decât o prelungire a maimuţei, iar
3 1 | iar Thomas Hobbes face o afirmaţie care pare să curme
4 1(1) | a lui Pascal “omul este o trestie cugetătoare”. Pentru
5 1(1) | omul, chiar dacă este o trestie, adică o fiinţă
6 1(1) | dacă este o trestie, adică o fiinţă mai firavă decât
7 1(1) | strivită cu uşurinţă de o stihie, el totuşi se ridică
8 1 | De aceea vom încerca să o desfăşurăm.~Se pare că a
9 1 | Animalele se roagă, trăiesc o relaţie tainică cu Dumnezeu,
10 1 | din cele “necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze
11 1 | nu-l vedea (şi de aceea o bătea, căci asina în tot
12 1(2) | îndumnezeit, Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Editura
13 2 | 2. Omul e o fiinţă teologică~Dacă am
14 2 | calitatea de a-şi însuşi o învăţătură concretă şi corectă
15 2 | despre Dumnezeu, pe care să o transmită şi altora. Omul
16 2 | Dumnezeu îl tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei,
17 2 | această cauză, el nu este o fiinţă teologică4, degradând (
18 2 | deci prima însuşire pe care o are omul, dar nu o au animalele,
19 2 | care o are omul, dar nu o au animalele, aceea de a
20 2 | animalele, aceea de a avea o învăţătură (concretă şi
21 2 | această învăţătură pe care nu o au dobitoacele? Căci anume
22 2 | frumuseţea firii [umane] o formează tocmai puterea
23 2(6) | Grigorie, “podoaba pe care o poartă sufletul omenesc
24 2 | jumătate, dăruind omului doar o parte din bunătăţile Sale
25 2(7) | pecetea frumuseţii pe care o are Modelul nostru, atunci
26 2(7) | 51, cit. după Semi slov o jizni vo Hriste, Moscova,
27 2 | nemurirea şi voia liberă, având “o superioritate vădită prin
28 2 | Desăvârşita libertate pe care o primeşte omul este şi poarta [
29 2 | Adam cel vechi nu e decât o imitare a lui Adam cel nou,
30 2(12)| crearea omului, a avut loc o sfătuire şi, după cum deducem
31 2(12)| face un artist care-şi face o schiţă de plan pentru ceea
32 2 | Col. 1, 15-17) constituie o învăţătură biblică fundamentală.
33 2(14)| lui Nellas). Aceeaşi idee o găsim şi la Sf. Grigorie
34 2(14)| lume de către Dumnezeu cu o invitaţie într-o casă pregătită
35 2 | Cuvântul întrupat. Căci, fiind o natură divino-umană, omul
36 2 | alcătuind fiinţa umană, este o armonie în care urma să
37 2 | nepătimirea, pe care nu o pot avea animalele. “Curăţia,
38 2 | Dumnezeu ne dăruieşte până şi o naştere nepătimaşă, nouă
39 2 | prin Botez, care nu e numai o eliberare de consecinţele
40 2 | păcatului strămoşesc, ci şi o realizare pentru fiecare
41 2 | liber, cu puterea pe care o are în sine la naşterea
42 2 | înspre Dumnezeu, pe care omul o are în sine în chip firesc,
43 2 | firesc, omul mai are şi o altă mişcare, nefirească,
44 2 | orientare a omului este o consecinţă a păcatului,
45 2 | consecinţă a păcatului, pe care o vom discuta în continuare.~
46 3 | crede că omul primitiv era o fiinţă bisexuală de formă
47 3 | aşa-zis creştine. Ea este o deducţie logică a idealului,
48 3 | desăvârşit trebuie să fie o fiinţă fără fisuri. În general,
49 3 | lui Ghilgameş, descoperim o idee înrudită, Enkidu (personajul
50 3 | prieten, el îi trimite în cale o curtezană. Enkidu cunoaşte
51 3 | adăpătoare, văzându-l, animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă
52 3 | animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă legendă în care,
53 3 | se vorbeşte clar despre o existenţă androgină iniţială
54 3 | înţeles altfel decât ca o restabilire a oamenilor
55 3 | în bărbat şi femeie este o urmare a căderii. Acest
56 3(31)| Mărturisitorul crede că este vorba de o înmulţire spirituală a neamului
57 3(31)| anume la înmulţirea pe care o cunoaştem astăzi, nu la
58 3(31)| cunoaştem astăzi, nu la o înmulţire care să se petreacă
59 3 | vadă în căsătorie decât o urmare a morţii: “După ce
60 3 | viaţa chinuită, atunci, o dată cu acestea, a fost
61 3 | omului de după cădere e o continuă zbatere între animalitate
62 3(38)| către Îngerul Păzitor: “O, rea voire a mea, pe care
63 3(38)| dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să
64 3 | îl urmăm noi, face totuşi o afirmaţie care susţine ceea
65 3 | îşi gâdilau gâtlejul cu o pană, provocându-şi voma,
66 3 | clipa aceea are loc în om o răsturnare şi o înlocuire
67 3 | loc în om o răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui
68 3 | Sfântul Ioan Gură de Aur face o inventariere interesantă
69 3 | catâr, că eşti ranchiunos ca o cămilă, că răpeşti ca un
70 3 | un şarpe, că răneşti ca o scorpie, că eşti şiret ca
71 3 | scorpie, că eşti şiret ca o vulpe, că ţii în tine veninul
72 3 | tine veninul răutăţii ca o aspidă şi viperă, că lupţi
73 3 | Patima robeşte, ascunzând, ca o mască43 chipul lui Dumnezeu
74 3 | Pentru Platon, patima este o piedică în calea filozofiei: “
75 3 | relatează în continuare o întâmplare cu Sofocle: “
76 3 | poţi oare să te bucuri de o femeie?” Poetul răspunse: “
77 3 | Aur, că şi mânia este tot o fiară. Arată şi tu faţă
78 3 | izgonirea din rai nu a fost o pedeapsă din partea lui
79 3 | satisfacţii, ci pedeapsa e o mişcare care vine în mod
80 3 | Însăşi moartea pe care o va cunoaşte omul de acum
81 3 | şi aceleaşi patimi. Pe de o parte, instinctele sunt
82 3 | parte, instinctele sunt o poartă care poate duce spre
83 3 | acestea constituie “un leac şi o binecuvântare, o posibilitate
84 3 | leac şi o binecuvântare, o posibilitate nouă pe care
85 3 | posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului ca să
86 3 | şi aceasta pentru că o fire demnă se ridică deasupra
87 3 | ajungă în robia răului (o astfel de mândrie e lăudată
88 3 | practicarea virtuţilor, care sunt o însuşire proprie doar naturii
89 3 | infinităţii lui Dumnezeu.~Fiind o fiinţă divino-umană, omul
90 3 | înăbuşită, omul este bântuit de o mare nelinişte şi tristeţe,
91 3 | tristeţe, pe care Blaga o numea “tristeţe metafizică”. “
92 3 | totul trupeşti. Aceasta era o consecinţă logică a religiei
93 3 | oamenilor, Zeus îl leagă de o stâncă, unde vulturii aveau
94 3 | Iată de ce grecii aveau o motivaţie logică a hedonismului
95 3 | care nu i se potriveşte. O astfel de îndumnezeire a
96 3 | însă este nemotivată pentru o lume în care se pare că
|