103-filoz | fior-plasm | pleac-zidit
Chapter
504 1 | fiinţei umane şi un oarecare fior metafizic.~În ce ne priveşte,
505 1(1) | trestie, adică o fiinţă mai firavă decât multe altele, care
506 3 | trebuie să fie o fiinţă fără fisuri. În general, filozofii greci,
507 3(55)| Sfântul Tihon recurge la pilda fiului rătăcitor din parabola evanghelică,
508 3(24)| de la mic la desăvârşit, floarea vârstei, bătrâneţea, boala,
509 3 | preocupat într-o măsură foarte mare diverse şcoli filozofice
510 3 | vieţuitoarele, doar omul îşi foloseşte instinctele sexuale şi în
511 3 | care se realizează prin folosirea iraţională a pornirilor
512 3(52)| este nu numai rea, ci şi folositoare, deoarece prin ea se perpetuează
513 3 | rezultat al păcatului în ceva folositor. Omul nu va pieri, ci va
514 2 | frumuseţea firii [umane] o formează tocmai puterea de cuge-tare”. 5
515 3 | căruia dintre cei şapte fraţi va fi femeia după înviere,
516 3 | viperă, că lupţi împotriva fraţilor tăi ca demonul cel rău,
517 1 | umane voinţa de putere, iar Freud vede în om un ghem de instincte
518 3 | dumnezeu” de tipul celui freudian şi nietzschean, în care
519 3 | văzându-l, animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă legendă
520 3 | de iubire, de parcă aş fi fugit de un stăpân smintit şi
521 2 | constituie o învăţătură biblică fundamentală. Dacă omul, pentru care
522 1(3) | care a fost legat chivotul furat, ca să se vadă dacă Dumnezeu
523 3 | chefurile romanilor, care îşi gâdilau gâtlejul cu o pană, provocându-şi
524 1 | omului trăirea metafizică, gândeau că l-au separat pentru totdeauna
525 3(32)| cinste fiind, n-a priceput”, gândindu-se, desigur, la vrednicia pe
526 3 | se îndobitoceşte până şi gândirea, aşa încât tot ce-i bun
527 3 | din fire, într-acestea îşi găsesc pieirea” (Ap. Iuda 1, 10).
528 2(14)| Nellas). Aceeaşi idee o găsim şi la Sf. Grigorie de Nyssa: “
529 3 | romanilor, care îşi gâdilau gâtlejul cu o pană, provocându-şi
530 3(32)| firii omeneşti, psalmistul geme oftând: “omul în cinste
531 3 | o fiinţă fără fisuri. În general, filozofii greci, în pofida
532 1 | iar Freud vede în om un ghem de instincte peste care
533 3 | adăpătoare, iar inima-i dădea ghes să stea printre dobitoacele
534 3 | această imagine plină de gingăşie, autorul popular al epopeii
535 3 | omului care înăbuşă acest glas se pot asemăna doar cu durerea
536 3 | noi nu este altceva decât glasul absenţei lui Dumnezeu. Dumnezeu
537 3 | neopitagoreicii, cât şi sectele gnostice, aşa-zis creştine. Ea este
538 2(16)| Sf. Gr. de Nyssa, op. cit., p.
539 1 | Astfel rezumă teologul grec contemporan, Panayotis Nellas, 2
540 3 | fisuri. În general, filozofii greci, în pofida politeismului
541 3 | răzbunător al zeilor. Zeii Greciei antice nu doar că nu îi
542 3(56)| departe. Despre teama de iad a grecilor, ne vorbeşte şi Platon: “
543 3 | religiei antice greceşti. Grecul era tiranizat de ideea destinului
544 2 | deşi se roagă, se roagă greşit. Şi din această cauză, el
545 3 | şi defectată de acţiunea greşită a lui Adam, deoarece căderea
546 2(7) | Modelul nostru, atunci cu greu s-ar isca între ei vreo
547 3 | mânia are dinţi şi unghii groaznice; dacă nu-ţi domesticeşti
548 3(56)| s-ar întâmpla în lumea lui Hades, cum că cel ce a făptuit
549 3 | în mod inevitabil focul Hadesului.56 Iată de ce grecii aveau
550 3 | face pe om “dumnezeu” după har. Cu noi este Dumnezeu, Biruitorul
551 3 | Lc. 20, 34-36). Astfel, “harul învierii nu trebuie înţeles
552 3 | aveau o motivaţie logică a hedonismului lor, reieşind din doctrina
553 2 | sufletului (ca la ateişti sau hedonişti), ci amândouă alcătuind
554 1 | prelungire a maimuţei, iar Thomas Hobbes face o afirmaţie care pare
555 3 | şi cu nişte roşcove, se hrăneşte...” 55~Voind să scape de
556 2(7) | după Semi slov o jizni vo Hriste, Moscova, 1874, pp. 10-11).~
557 1 | Noe primeşte poruncă să ia cu sine în corabie nu doar
558 3(56)| departe. Despre teama de iad a grecilor, ne vorbeşte
559 3 | voma, pentru a face loc iarăşi mâncării. “În urma înclinărilor
560 3 | văzându-l, animalele o iau la fugă. Iată o frumoasă
561 2 | despre om.~Omul este chip [icoană] al lui Dumnezeu. De aceea,
562 2(13)| Maici a lui Dumnezeu, Ed. Icos, 1999, p. 17.~
563 3 | căreia un astfel de suflet ideal poate ajunge “om” numai
564 3 | au preexistat într-o lume ideală, din care au căzut prin
565 3 | este o deducţie logică a idealului, potrivit căruia omul desăvârşit
566 3(56)| Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Vol. I, Ed.
567 2(7) | cea mai deplină unire şi identitate. Căci ce deosebire poate
568 1 | asina ta de trei ori? Eu am ieşit să te împiedic, deoarece
569 3 | Epopeea lui Ghilgameş, II). Prin această imagine plină
570 3 | Apostolul - “în Hristos Iisus nu mai este nici parte bărbătească,
571 3 | Ghilgameş, II). Prin această imagine plină de gingăşie, autorul
572 3(48)| Dumnezeu sunt metafore pentru imaturitatea oamenilor, cum sunt şi expresiile “
573 3 | creşte, are nevoie de hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24
574 3 | pentru îmblânzirea leilor; îmblânzeşte şi tu, domesticeşte şi tu
575 3 | cât îl arată alţii pentru îmblânzirea leilor; îmblânzeşte şi tu,
576 2 | mai împărătească dintre îmbrăcăminţi, iar în loc de sceptru se
577 2 | mantiei de purpură, s-a îmbrăcat în haina virtuţii, care-i
578 3 | încearcă din răsputeri să îmbrace haina strălucirii care nu
579 3(52)| Dumnezeu pentru cei care nu pot îmbrăţişa viaţa feciorelnică.~
580 3 | om al pădurii, care “se îmbulzea cu turma de animale sălbatice
581 2 | Adam cel vechi nu e decât o imitare a lui Adam cel nou, zidit
582 3 | şi depăşi pe Dumnezeu, imitîndu-I virtuţile, în schimb omul
583 3 | omului”. 37 Dacă vom analiza imnografia şi rugăciunile ortodoxe,
584 2 | printr-o vrednicie de adevărat împărat ca unul care se aseamănă
585 2(14)| întâi trebuia pregătită împărăţia şi abia după aceea urma
586 3 | şi nu om”, se smereşte Împăratul David (Ps. 21, 6). Îndobitocirea
587 2 | avea virtuţi.~Fiind chip al Împăratului ce stăpâneşte peste toate,
588 3 | străin de Dumnezeu”, 27 “împărţire care n-are a face cu modelul
589 3(25)| Împărţirea omenirii în bărbat şi femeie
590 3 | aceste două direcţii s-a împărţit omenirea”. 26 Prin specificarea
591 1 | trei ori? Eu am ieşit să te împiedic, deoarece calea ta nu este
592 3(48)| pieirea desăvârşită pe evreii împietriţi şi incapabili să răspundă
593 3 | tiranizat de ideea destinului implacabil şi de spiritul răzbunător
594 3 | împotriva lui Dumnezeu, este împlinirea dorinţei diavolului, pe
595 2 | diademă împărătească, e împodobit cu coroana dreptăţii, aşa
596 2 | paradox aparent. “Nu are importanţă faptul că Hristos nu a existat
597 1 | căci asina în tot felul se împotrivea să mai meargă). Şi iată
598 3 | impune în ordine inversă: împreunându-se, bărbatul şi femeia îşi
599 3 | pe care au avut-o până la împreunare. Acelaşi lucru ni se relatează
600 3(24)| animalului iraţional sunt: împreunarea sexuală, concepţia, naşterea,
601 3 | în toate domeniile sunt imprevizibile şi inepuizabile – aceasta
602 3 | iniţială a omului, ea ni se impune în ordine inversă: împreunându-se,
603 3 | şi neliniştea omului care înăbuşă acest glas se pot asemăna
604 3 | mişcare este întreruptă sau înăbuşită, omul este bântuit de o
605 3 | explică prin atotştiinţa şi înainte-vederea lui Dumnezeu. “Întrucât [
606 1 | calea ta nu este dreaptă înaintea mea; şi asina, văzându-mă
607 3 | care a scris atâtea cuvinte înălţătoare despre căsătorie, fiind
608 1 | din lumea animală şi să-l înalţe deasupra ei. De aceea vom
609 3 | viaţa noastră.~Iată “aerul înălţimilor” după care râvnea Nietzsche,
610 3 | dumnezeiesc, ci [...] ne încadrează în ceata vietăţilor necugetătoare”. 28~
611 3(48)| pe evreii împietriţi şi incapabili să răspundă iubirii lui
612 2 | ne-a fost dat pentru a-L încăpea pe Dumnezeu, la vremea venirii
613 3 | biologicul, instinctualul încearcă din răsputeri să îmbrace
614 3(56)| care râsese multă vreme -, încep atunci să-i răscolească
615 2 | Adam cel Nou S-a făcut începătura firii omeneşti, dar pentru
616 2 | Îndeplinind această condiţie, omul începe să nu mai fie dobitoc, pentru
617 1 | deasupra ei. De aceea vom încerca să o desfăşurăm.~Se pare
618 3 | ajutau pe oameni, ci orice încercare a vreunui zeu minor de a
619 1 | animale?~Există o mulţime de încercări de a-l defini pe om. Pentru
620 3(25)| mai târziu, după ce s-a încheiat alcătuirea creaţiei”. (Sf.
621 3 | nişte fiare care ne sfâşie. “Închipuie-ţi, spune Sf. Ioan Gură de
622 3 | om din circuitul biologic închis este practicarea virtuţilor,
623 1(3) | fătare şi că viţeii lor erau închişi acasă, în direcţie opusă.
624 3 | iarăşi mâncării. “În urma înclinărilor şi preocupărilor animalice,
625 3 | dobitoacelor. 34 De aici încolo, omul, cel după chipul lui
626 3(38)| căuta spre mine, cel ce m-am încurcat aşa de rău în lucrurile
627 3 | sub ascultarea răutăţii. Îndată ce omul îşi lasă spre degradare
628 1(3) | depăşesc legile firii, pentru a îndeplini porunca lui Dumnezeu, ca
629 2 | nemişcată”. 22 Adam nu a îndeplinit această poruncă şi şi-a
630 3 | diferite popoare şi religii, indiferent de concepţia fiecăruia despre
631 3 | preocupărilor animalice, adeseori se îndobitoceşte până şi gândirea, aşa încât
632 3 | Împăratul David (Ps. 21, 6). Îndobitocirea este urmarea practicării
633 3 | tiraniei stomacului, nici nu îndrăgeşte banii. Spune-mi, te rog,
634 3 | mari. Atunci când Prometeu îndrăzneşte să ducă focul oamenilor,
635 3 | drept urmare, atunci când se îndreaptă spre adăpătoare, văzându-l,
636 3 | de acum înainte nu este îndreptată împotriva omului, ci împotriva “
637 3 | ale cetăţenilor cerului îndreptate împotriva oamenilor în timpul
638 2(6) | care se lasă condusă şi îndrumată, fiind în stare astfel să
639 3 | Drept urmare, ei au ajuns să îndumnezeiască corpul omenesc, plăsmuind
640 3 | potriveşte. O astfel de îndumnezeire a omului, fără Dumnezeu
641 3 | săvârşite de noi, ci după a lui îndurare, prin baia naşterii celei
642 3 | domeniile sunt imprevizibile şi inepuizabile – aceasta ne vorbeşte de
643 3 | dincolo îi aştepta în mod inevitabil focul Hadesului.56 Iată
644 3 | Patimile sunt adesea înfăţişate de Sfinţii Părinţi ca nişte
645 2 | tratează ca pe o fiinţă inferioară asinei, credem că se are
646 2 | el se pune în valoare la infinit pe sine însuşi, se dezvoltă
647 3 | divină, că omul este chip al infinităţii lui Dumnezeu.~Fiind o fiinţă
648 3 | petreceau în rai ca nişte îngeri, fără a fi aprinşi de poftă
649 3(38)| un câine? Sau cu ce ochi, Îngerule al lui Hristos, vei căuta
650 1 | pe care le aude din gura îngerului sunt acestea: “De ce ai
651 3 | mâncare ca un urs, că-ţi îngraşi trupul ca un catâr, că eşti
652 3 | pur şi simplu strigă din inima fiecăruia, iar durerea şi
653 3 | sălbatice la adăpătoare, iar inima-i dădea ghes să stea printre
654 3 | zămislim” pe Dumnezeu în inimile noastre de la Duhul Sfânt
655 3 | despre o existenţă androgină iniţială a omului, ea ni se impune
656 3 | unei existenţe androgine iniţiale a omului, este faptul că
657 1(3) | Interesant de observat că vacile înjugate la car erau la prima fătare
658 3 | în om o răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui Dumnezeu cu
659 3(31)| toate, s-a referit anume la înmulţirea pe care o cunoaştem astăzi,
660 3(31)| ajutorul femeii şi porunca înmulţirii au fost date în rai, dar
661 3(31)| porunca “creşteţi şi vă înmulţiţi”, Sf. Maxim Mărturisitorul
662 3 | celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt” (Tit 3, 3-
663 3 | Ghilgameş, descoperim o idee înrudită, Enkidu (personajul făcut
664 1 | cu conştiinţa morţii, nu înseamnă a-l deosebi de fiinţele
665 3(56)| trezeşte adesea din somn şi, înspăimântat, trăieşte în deznădejde”. (
666 2 | Însă pe lângă mişcarea înspre Dumnezeu, pe care omul o
667 1 | Freud vede în om un ghem de instincte peste care domneşte sexualitatea,
668 3 | iraţională a pornirilor şi instinctelor date omului doar pentru
669 3 | nietzschean, în care biologicul, instinctualul încearcă din răsputeri să
670 2 | nepătimirea, fericirea, înstrăinarea de orice rău şi multe altele
671 2 | despre măsura în care aceste însuşiri ale lui Dumnezeu au fost
672 2 | are sădite în fiinţa sa însuşirile lui Dumnezeu, ca într-o
673 2(14)| stăpânul înainte de supuşi, ci întâi trebuia pregătită împărăţia
674 2 | care Dumnezeu “Şi-a dat întâlnire cu oamenii” şi care, după
675 3(40)| Idee întâlnită la Platon, Republica, Opere
676 3(56)| spun despre cele ce s-ar întâmpla în lumea lui Hades, cum
677 3 | relatează în continuare o întâmplare cu Sofocle: “Odată, povesteşte
678 3 | Hristos”. 51~Oricât s-ar întări patimile împotriva omului,
679 3 | apăsătoare, să nu-şi mai înţeleagă cauzele propriei nelinişti.
680 3 | poate duce la siguranţa întemeiată, din frică se poate ajunge
681 3 | Aur face o inventariere interesantă a trăsăturilor animale lucrătoare
682 1 | cunoscută voia Sa oamenilor prin intermediul animalelor. Atunci când
683 3 | diferite culturi naştere unor interpretări, de multe ori naive şi caraghioase,
684 3 | mesajul evanghelic, care intervine obsedant mai ales în epistolele
685 3(24)| sexuală, concepţia, naşterea, întinăciunea, alăptarea la sân, hrana,
686 3(38)| de rău în lucrurile cele întinate?”~
687 1(3) | Dumnezeu binevoieşte să se întoarcă în mijlocul israeliţilor (
688 3 | necuvântătoare - ştiu din fire, într-acestea îşi găsesc pieirea” (Ap.
689 2 | Acestuia… Ca să spunem totul într-un cuvânt, Mântuitorul a fost
690 3 | peste legile iraţionale şi intransigente ale Universului în care
691 3(34)| asemenea lor şi-au făcut intrare în om prin modul său de
692 3 | poate, după cum am văzut, să întreacă dobitocul în patimă. În
693 3 | pentru că nimeni nu, poate “întrece” şi depăşi pe Dumnezeu,
694 2 | sine însuşi, se dezvoltă şi întregeşte în veşnicie”. 23~Însă pe
695 2 | Care reprezintă scopul întregii creaţii materiale şi spirituale,
696 3 | omului a provocat dereglarea întregului cosmos.~Până aici am văzut
697 3 | Grigorie de Nyssa crede că s-a introdus în fiinţa noastră ceva “
698 3 | dată cu acestea, a fost introdusă şi căsătoria... Vezi de
699 2 | simplu, ci anume de Cuvântul întrupat. Căci, fiind o natură divino-umană,
700 3 | împotriva “stricăciunii care-l învăluie”. 49 După Sf. Grigorie Teologul,
701 2 | exprimată în psalmul 50: “învăţa-voi pe cei fărădelege căile
702 3 | Ioan Gură de Aur face o inventariere interesantă a trăsăturilor
703 3 | această tristeţe, grecii au inventat banchetele şi sălile de
704 3 | ea ni se impune în ordine inversă: împreunându-se, bărbatul
705 2 | ale lui Dumnezeu au fost învestite în om, Sf. Grigorie de Nyssa
706 2 | păstrând pentru Sine în chip invidios cealaltă parte, ci îşi arată
707 3 | dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi nici nu se
708 2(14)| lume de către Dumnezeu cu o invitaţie într-o casă pregătită din
709 3 | mărită; iar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela
710 3(24)| de la pieile animalului iraţional sunt: împreunarea sexuală,
711 3 | realizează prin folosirea iraţională a pornirilor şi instinctelor
712 3 | poartă care poate duce spre iraţionalitate, iar pe de altă parte, acestea
713 3(55)| evanghelică, care, după ce şi-a irosit averea părintească, a ajuns
714 2(7) | nostru, atunci cu greu s-ar isca între ei vreo neînţelegere,
715 3 | sporesc dorinţele şi plăcerile iscate de convorbiri”. 44 Dezvoltând
716 3 | când Mântuitorul a fost ispitit de saduchei, întrebat fiind
717 1(3) | se întoarcă în mijlocul israeliţilor (I Regi. 6, 7-14). Interesant
718 3(56)| această idee la Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase,
719 2 | că Hristos nu a existat istoric pe vremea creaţiei lui Adam.
720 2 | vremea venirii lui Hristos în istorie, tot pentru El ne-a fost
721 2 | început, dar şi capăt, al istoriei”. 15~Omul trebuie să tindă
722 3 | toate acestea, Scriptura ne istoriseşte că în aceste două direcţii
723 3 | condiţii de existenţă. Eseistul italian Julius Evola, în cartea
724 1 | şi drept un animal care iubeşte frumosul. Desigur, această
725 3 | altul; iar când bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului
726 1 | destinate omului - făptura iubită a lui Dumnezeu, rodul iubirii
727 3 | îşi găsesc pieirea” (Ap. Iuda 1, 10). Viaţa omului de
728 3(42)| Bucureşti 1994, Omilia IV, VIII, pp. 58-59.~
729 1 | oameni şi dobitoace vei izbăvi Doamne” (Ps. 35, 6). ~Animalele
730 3 | se mânie. 48 Nici măcar izgonirea din rai nu a fost o pedeapsă
731 3(32)| faptul că, deplângând starea jalnică a firii omeneşti, psalmistul
732 2(7) | 51, cit. după Semi slov o jizni vo Hriste, Moscova, 1874,
733 3 | mai spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru cei cu
734 3 | ni se par nouă, deoarece judecăm după cele ce se văd, iar
735 3 | existenţă. Eseistul italian Julius Evola, în cartea sa “Metafizica
736 2 | arată bunătatea doar pe jumătate, dăruind omului doar o parte
737 3 | Dumnezeu l-a tăiat în două jumătăţi”. 29 În Banchetul, Platon
738 1 | fiinţele iraţionale. Chiar dacă l-am numi animal care se roagă,
739 1(1) | acelea nu au conştiinţa că l-ar ucide.~
740 1 | trăirea metafizică, gândeau că l-au separat pentru totdeauna
741 3 | femei ca un armăsar, că eşti lacom la mâncare ca un urs, că-ţi
742 3(35)| Această idee este pe larg dezvoltată de Sf. Grigorie
743 1 | pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o vie” (Num. 22, 21-33). 3~
744 2 | şi de a-L propovădui [şi lăuda] pe Dumnezeu, ci are sădite
745 3 | răului (o astfel de mândrie e lăudată de marele apostol Pavel
746 3(24)| Cele pe care le-a luat omul de la pieile animalului
747 3 | acestea constituie “un leac şi o binecuvântare, o posibilitate
748 3 | focul oamenilor, Zeus îl leagă de o stâncă, unde vulturii
749 3 | devin pentru mine plăcerile legate de trup, pe atât sporesc
750 3 | la fugă. Iată o frumoasă legendă în care, chiar dacă nu ni
751 2 | animalele, deoarece se supun legilor naturii, pe care nu le pot
752 3 | putere să supună el aceste legităţi în favoarea sa. În aceasta
753 3 | supun şi sunt conduse de legităţile naturii, fără să le poată
754 3 | omoară totul. Nu pot sfâşia leul şi vipera atât de cumplit
755 2 | voieşte ca omul să conlucreze liber, cu puterea pe care o are
756 2 | neîngrădită”. 9 Desăvârşita libertate pe care o primeşte omul
757 2 | superioritate vădită prin libertatea sa neîngrădită”. 9 Desăvârşita
758 3 | constă şi dovada supremei libertăţi a omului, care-l ridică
759 1 | orice activitate a omului (libido). Omul mai este văzut de
760 3(39)| Cartea lui Evola a apărut în limba română la Editura Humanitas
761 3 | cea a îngerilor, atunci e limpede că viaţa de dinainte de
762 2 | rezumând învăţătura patristică, limpezeşte acest paradox aparent. “
763 3 | altceva nu-şi află plăcerea, liniştea, pacea, mângâierea şi bucuria,
764 3 | stăteau spate în spate, lipiţi de umeri: atunci Dumnezeu
765 3 | ce se dă de înţeles prin lipsa ruşinii şi nepătimirea celor
766 3(31)| sfinţii călugări s-au putut lipsi de ajutorul femeii, nefiind
767 2 | corespunzător. Astfel, “în locul mantiei de purpură, s-a
768 3(48)| Numeroasele locuri din Scriptură în care se
769 2 | atunci este, negreşit, logic ca Hristos, Care reprezintă
770 3 | deoarece Dumnezeu nici nu loveşte, nici nu cere satisfacţii,
771 3 | Dumnezeu i-a despărţit printr-o lovitură de secure, care i-a separat
772 2 | făpturile chiar înainte de a-şi lua ele începutul vieţii – Adam
773 1 | una din ele nu poate fi luată drept adevăr cuprinzător.
774 2(12)| îşi schiţează viitoarea lucrare: “Atunci când a fost vorba
775 3 | interesantă a trăsăturilor animale lucrătoare în om, mai exact, Sfântul
776 3(56)| de frică şi grijă pentru lucruri de care înainte nici nu
777 3 | omul - măsură a tuturor lucrurilor”! Iată suma eforturilor
778 3 | ca o aspidă şi viperă, că lupţi împotriva fraţilor tăi ca
779 3(38)| căuta spre mine, cel ce m-am încurcat aşa de rău în lucrurile
780 3 | arunci cu picioarele ca un măgar, că sari ca un taur, că
781 2 | supratemporală a lui Dumnezeu “mai-întâi-născut decât toată zidirea” (Col.
782 2(13)| la Adormirea Preasfintei Maici a lui Dumnezeu, Ed. Icos,
783 1 | este decât o prelungire a maimuţei, iar Thomas Hobbes face
784 1 | Feuerbach, omul este ceea ce mănâncă. În sfârşit, pentru Darwin
785 3 | şi sănătatea sufletului, mâncându-I, rupându-i, rozându-i toată
786 3 | armăsar, că eşti lacom la mâncare ca un urs, că-ţi îngraşi
787 3 | pentru a face loc iarăşi mâncării. “În urma înclinărilor şi
788 3 | celelalte patimi, cum ar fi mâncatul sau somnul. Să ne aducem
789 3(55)| poftească roşcovele pe care le mâncau porcii stăpânului său, pe
790 3 | robia răului (o astfel de mândrie e lăudată de marele apostol
791 3 | plăcerea, liniştea, pacea, mângâierea şi bucuria, decât numai
792 3 | nepizmuirea desăvârşită, nu se mânie. 48 Nici măcar izgonirea
793 2 | în aceasta credem că se manifestă în primul rând raţionalitatea
794 3 | patimă nu este altceva decât manifestarea în om a chipului dobitocului,
795 3 | răpeşti ca un lup, că te mânii ca un şarpe, că răneşti
796 2 | corespunzător. Astfel, “în locul mantiei de purpură, s-a îmbrăcat
797 3 | Dumnezeu s-au arătat, El ne-a mântuit nu din faptele cele întru
798 3 | bunătatea şi iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu s-au arătat,
799 3 | de mândrie e lăudată de marele apostol Pavel atunci când
800 3 | şi vipera atât de cumplit măruntaiele ca mânia, sfâşiindu-le necontenit
801 3 | robeşte, ascunzând, ca o mască43 chipul lui Dumnezeu care
802 3(42)| Partea a treia, Omilii la Matei, trad. de Pr. D. Fecioru,
803 2 | scopul întregii creaţii materiale şi spirituale, să fie posterior
804 1 | amănunt de scandal atât pentru materialişti, cât şi pentru misticii
805 1(1) | vorba, desigur, de celebra maximă a lui Pascal “omul este
806 1 | felul se împotrivea să mai meargă). Şi iată că “Domnul a deschis
807 3(29)| Citat de Mircea Eliade în Mefistofel şi androginul, Humanitas,
808 2 | dorinţă ca să alergăm spre El, memorie avem ca să-L purtăm în ea
809 3 | tine toate cusururile şi mergi chiar mai departe decât
810 2 | Hristos să reprezinte scopul mersului ascendent al umanităţii,
811 3 | dracii. De fapt, acesta este mesajul evanghelic, care intervine
812 1 | umane şi un oarecare fior metafizic.~În ce ne priveşte, credem
813 3(48)| mânia lui Dumnezeu sunt metafore pentru imaturitatea oamenilor,
814 3 | Neliniştit este sufletul meu, Doamne, până când nu se
815 1(3) | binevoieşte să se întoarcă în mijlocul israeliţilor (I Regi. 6,
816 3 | încercare a vreunui zeu minor de a conlucra cu muritorii
817 1 | cât şi pentru misticii minori care, atribuind omului trăirea
818 2 | veşnicie”. 23~Însă pe lângă mişcarea înspre Dumnezeu, pe care
819 1 | materialişti, cât şi pentru misticii minori care, atribuind omului
820 3 | una şi indivizibilă. În mitologia babiloniană, de unde avem
821 1 | ca să-i binecuvânteze pe moabiţi, “Îngerul Domnului s-a sculat,
822 3 | se mărită. Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la
823 3 | de hrană, îmbătrâneşte şi moare ca şi animalele. 24 Cum,
824 1 | mult.~Experienţa ştiinţei moderne dovedeşte că animalele pot
825 1 | ca să-l mustre pe cale”. Moise ne spune că asina a văzut
826 2 | în sfaturile sale către monahi: “Cugetă cele bune, ca să
827 3 | despre desăvârşire, există monahismul.~Omul a fost creat pentru
828 3 | Dumnezeu, a atins proporţii monstruoase în lumea contemporană. Ea
829 3 | tristeţe, tiranizaţi de monstruozitatea fatalităţii morţii şi a
830 3 | acela şi învierea cea din morţi nici nu se însoară, nici
831 2(7) | slov o jizni vo Hriste, Moscova, 1874, pp. 10-11).~
832 3 | Iată de ce grecii aveau o motivaţie logică a hedonismului lor,
833 1 | psalmul 103, “puii leilor mugesc ca să apuce şi să ceară
834 3(56)| Iar cel care îşi descoperă multele sale nedreptăţi din viaţă,
835 3(56)| n-aş putea să conving pe mulţi. Trebuie să ştii Socrate,
836 1 | om de animale?~Există o mulţime de încercări de a-l defini
837 3 | amăgiţi, slujind poftelor şi multor feluri de desfătări, petrecând
838 3 | păcat, omule! Cu adâncă mulţumire am scăpat de iubire, de
839 3 | zeu minor de a conlucra cu muritorii era aspru pedepsită de zeii
840 1 | Domnului s-a sculat, ca să-l mustre pe cale”. Moise ne spune
841 3(32)| omul în cinste fiind, n-a priceput”, gândindu-se,
842 3 | ca şi cum mintea noastră n-ar mai cultiva, decât principii
843 3 | Dumnezeu”, 27 “împărţire care n-are a face cu modelul dumnezeiesc,
844 3(56)| ceva pe care, spunându-l, n-aş putea să conving pe mulţi.
845 3 | interpretări, de multe ori naive şi caraghioase, pe care
846 3 | acestea, el nici nu s-a născut ca noi, nici nu a supt sân,
847 2 | naştere nepătimaşă, nouă celor născuţi din bărbat şi femeie. Această
848 3 | la Duhul Sfânt şi să-L “naştem” lumii, neîncetat în toată
849 3 | lui îndurare, prin baia naşterii celei de a doua şi prin
850 3(31)| o înmulţire spirituală a neamului omenesc (cit. de P. Nellas,
851 3 | raţiune, ca şi dobitoacele], neascultători, amăgiţi, slujind poftelor
852 3 | afara scopului procreaţiei, neavând perioade anumite pentru
853 3 | de unde s-a arătat a fi necesară?... Fiindcă unde este moarte,
854 2(14)| amenajată cu toate cele necesare, ca pentru un oaspete de
855 3 | că sari ca un taur, că nechezi după femei ca un armăsar,
856 3 | măruntaiele ca mânia, sfâşiindu-le necontenit cu unghiile ei de fier.
857 2 | este aceea că Primul este necreat, pe când al doilea este
858 2(7) | una singură, Dumnezeirea e necreată, pe când cel asemenea ei
859 2 | fărădelege căile tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce”.
860 3 | creştin, când totul te arată necreştin? Dar pentru ce spun: creştin?
861 3(38)| te apropii de ~mine, cel necurat ca un câine? Sau cu ce ochi,
862 1 | ci chiar şi din cele “necurate”, câte o pereche, “ca să
863 2 | sunt conduse de la cele nedesăvârşite spre desăvârşire. 14 Ca
864 3 | Dumnezeul nostru şi nu este nedreptate întru Dânsul”, zice Psalmistul (
865 3 | fatalităţii morţii şi a nedreptăţii. Această atitudine, tipică
866 3(31)| lipsi de ajutorul femeii, nefiind în rai, cu atât mai mult
867 2 | aceea că l-a adus pe om din nefiinţă la viaţă şi l-a copleşit
868 2 | mai are şi o altă mişcare, nefirească, spre cele animalice. Această
869 3 | puterea, făcându-l cu totul nefolositor”. 46 Atât “mânia [cât şi
870 2 | străine. Astfel, el L-a negat pe Dumnezeu, sursa existenţei
871 2 | creaturile, atunci este, negreşit, logic ca Hristos, Care
872 2 | realizează prin petrecerea neîncetată în Dumnezeu, îndeplinind
873 2 | vădită prin libertatea sa neîngrădită”. 9 Desăvârşita libertate
874 2(7) | s-ar isca între ei vreo neînţelegere, ci între ei s-ar dovedi
875 3 | omul este bântuit de o mare nelinişte şi tristeţe, pe care Blaga
876 3 | nelinişti. Însă ceea ce ne nelinişteşte pe fiecare dintre noi nu
877 3 | înţeleagă cauzele propriei nelinişti. Însă ceea ce ne nelinişteşte
878 3 | contemporan este un om al neliniştilor. Epoca în care trăim este
879 3 | tristeţe metafizică”. “Neliniştit este sufletul meu, Doamne,
880 3 | Dumnezeu, Care are nemăsurată iubire de oameni, transformă
881 2 | unic, capabil să cugete şi nematerialnic, dar legat prin simţuri
882 3(31)| cunoscuse răul, deci era în nemijlocită legătură cu Dumnezeu, nu
883 2 | minţii omeneşti ca să stea nemişcată”. 22 Adam nu a îndeplinit
884 3 | contemporană. Ea însă este nemotivată pentru o lume în care se
885 2 | care îl primeşte omul este nemurirea şi voia liberă, având “o
886 2 | sprijineşte pe fericirea nemuririi, pe când, în loc de diademă
887 3 | care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii, cât şi sectele gnostice,
888 3 | greceşti, printre care şi neoplatonicienii şi neopitagoreicii, cât
889 2 | dăruieşte până şi o naştere nepătimaşă, nouă celor născuţi din
890 3 | aspaţială. Omul este de nepătruns, progresele sale în toate
891 3 | Dumnezeu, fiind bunătatea şi nepizmuirea desăvârşită, nu se mânie. 48
892 3 | pentru a putea fi ciupit la nesfârşit. Iar după toate aceste farse
893 3 | căci toţi au avut-o de nevastă, Hristos le răspunde: “Fiii
894 2 | are sădită în fiinţa sa nevoia de a răspândi ştiinţa despre
895 3 | trupeşti şi nu erau supuşi nevoilor trupurilor, petreceau în
896 3 | este om care să nu fi auzit niciodată de Hristos. “Cu noi este
897 3 | tipul celui freudian şi nietzschean, în care biologicul, instinctualul
898 3 | pierde. Aceasta şi pentru că nimeni nu, poate “întrece” şi depăşi
899 3 | îngerilor, pentru ca să nu nimicească sufletele omeneşti care
900 3 | umanist, ficat care peste noapte creştea la loc pentru a
901 3 | adolescente care avortează, iar noaptea se visează alăptând un copil.
902 3 | pe Dumnezeu în inimile noastre de la Duhul Sfânt şi să-L “
903 1 | curme orice aspiraţie la nobleţe a omului. Pentru el, omul
904 1 | iubirii Creatorului. De aceea Noe primeşte poruncă să ia cu
905 2(12)| adică scopul propriu-zis al noii creaţii”. Ibidem, pp. 21-
906 3 | pentru supravieţuire în noile condiţii de existenţă. Eseistul
907 2 | fost Însuşi Hristos, adică Noul Adam, care este Arhetipul
908 3 | şi unghii groaznice; dacă nu-ţi domesticeşti mânia, mânia
909 1 | pe ea aş fi lăsat-o vie” (Num. 22, 21-33). 3~Iată că Dumnezeu
910 3 | rău, cum voi putea să te număr cu oamenii când nu văd în
911 3 | tristeţe, pe care Blaga o numea “tristeţe metafizică”. “
912 3 | aşa se tâlcuieşte Emanuel, numele Dumnezeului Care a primit
913 3(48)| Numeroasele locuri din Scriptură în
914 1 | baţi acum pentru a treia oară?”. În cele din urmă, Îngerul
915 3 | plăcerile iubirii? Mai poţi oare să te bucuri de o femeie?”
916 1 | alcătuirea fiinţei umane şi un oarecare fior metafizic.~În ce ne
917 2(14)| cele necesare, ca pentru un oaspete de mare preţ. Astfel sugerează
918 3 | Vezi de unde şi-a luat obârşia căsătoria, de unde s-a arătat
919 3 | evanghelic, care intervine obsedant mai ales în epistolele pauline: “
920 3 | susţine ceea ce vom spune. El observă că dintre toate vieţuitoarele,
921 1(3) | 6, 7-14). Interesant de observat că vacile înjugate la car
922 2(7) | chipul ar purta în toate ocaziile pecetea frumuseţii pe care
923 3(38)| necurat ca un câine? Sau cu ce ochi, Îngerule al lui Hristos,
924 2 | pentru Cel care are în faţa ochilor toate făpturile chiar înainte
925 3 | întâmplare cu Sofocle: “Odată, povesteşte acelaşi personaj,
926 3 | Doamne, până când nu se va odihni întru Tine”, oftează Fericitul
927 3 | răzbunării” iraţionale a naturii, oferindu-i şansa să renască într-o
928 3(32)| omeneşti, psalmistul geme oftând: “omul în cinste fiind,
929 3 | se va odihni întru Tine”, oftează Fericitul Augustin chiar
930 3(52)| ea se perpetuează specia omenească. Ea duce la taina cununiei,
931 3 | două direcţii s-a împărţit omenirea”. 26 Prin specificarea bărbat
932 3(25)| Împărţirea omenirii în bărbat şi femeie a avut
933 3 | domesticeşti mânia, mânia omoară totul. Nu pot sfâşia leul
934 3 | răspunse: “Nu vorbi cu păcat, omule! Cu adâncă mulţumire am
935 3(40)| întâlnită la Platon, Republica, Opere vol. V, Ed. Ştiinţifică
936 2 | pentru fiecare credincios a operei pe care nu a realizat-o
937 1(3) | închişi acasă, în direcţie opusă. În felul acesta se arată
938 3 | omului, ea ni se impune în ordine inversă: împreunându-se,
939 2 | rău. Fiinţa umană, fiind organizată teocentric, tinde în mod
940 3 | spiritualizaţi, dar şi jocurile şi orgiile, pentru cei cu totul trupeşti.
941 2 | purtările în viaţă, cât şi în oricare alte privinţe”. 13 Panayotis
942 2 | la punctul de plecare al oricărei discuţii teologice despre
943 3 | naturii lui Hristos”. 51~Oricât s-ar întări patimile împotriva
944 2 | animalice. Această dublă orientare a omului este o consecinţă
945 2(12)| nou avea să se asemene cu originalul, adică scopul propriu-zis
946 3 | legătură cu Dumnezeu ca model originar (cu toate că) - după cum
947 3 | aceasta ne vorbeşte de originea sa divină, că omul este
948 1(2) | Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Editura Deisis, Sibiu 1999.~
949 3 | imnografia şi rugăciunile ortodoxe, vom vedea că ele sunt pătrunse
950 3 | află plăcerea, liniştea, pacea, mângâierea şi bucuria,
951 3 | Ghilgameş), el fiind un om al pădurii, care “se îmbulzea cu turma
952 3 | Republica, că pe cât mai palide devin pentru mine plăcerile
953 3 | deşi stăpân peste fiarele pământului, după cădere, va fi nevoit
954 3 | îşi gâdilau gâtlejul cu o pană, provocându-şi voma, pentru
955 3(55)| pilda fiului rătăcitor din parabola evanghelică, care, după
956 3 | haină împărătească şi au părăsit lumea cerească, au primit
957 2 | este întreruptă de factori paraziţi, omul se dezbină în fiinţa
958 3 | am scăpat de iubire, de parcă aş fi fugit de un stăpân
959 3 | Aceştia au dat naştere părerii potrivit căreia un astfel
960 3(55)| după ce şi-a irosit averea părintească, a ajuns să fie slugă în
961 3(52)| rezumând concepţia generală a Părinţilor, e de părere că pofta este
962 1 | ţinem totuşi să amintim un pasaj interesant al Psalmistului.
963 3(55)| stăpânului său, pe care îi păştea, dar nu le primea nici măcar
964 3(50)| Cuvântarea a 45 la Sfintele Paşti.~
965 2 | parte din bunătăţile Sale şi păstrând pentru Sine în chip invidios
966 1 | câte o pereche, “ca să le păstreze soiul pentru tot pământul” (
967 3 | cultiva, decât principii pătimaşe, ajutându-le să sporească
968 2 | Nellas, rezumând învăţătura patristică, limpezeşte acest paradox
969 3 | chipul dobitoacelor, în om au pătruns toate pornirile şi patimile
970 3 | ortodoxe, vom vedea că ele sunt pătrunse de sentimentul că cel ce
971 3 | obsedant mai ales în epistolele pauline: “Au nu ştiţi că celui ce
972 3 | lăudată de marele apostol Pavel atunci când ne cere să căutăm
973 3(48)| lui Dumnezeu, pentru a-i păzi de pieirea desăvârşită pe
974 3(38)| rugăciune către Îngerul Păzitor: “O, rea voire a mea, pe
975 2(7) | purta în toate ocaziile pecetea frumuseţii pe care o are
976 3 | răsturnare şi o înlocuire a peceţii lui Dumnezeu cu un chip
977 3 | Dumnezeu nu doar că nu-l pedepseşte, ci toate câte au rezultat
978 3 | conlucra cu muritorii era aspru pedepsită de zeii mai mari. Atunci
979 1 | cele “necurate”, câte o pereche, “ca să le păstreze soiul
980 3 | scopului procreaţiei, neavând perioade anumite pentru aceasta,
981 3(52)| folositoare, deoarece prin ea se perpetuează specia omenească. Ea duce
982 3 | reabilitării. El poate acum să perpetueze viaţa. Numai că prin modul
983 2 | deveni ceva mai mult.~În persoana lui Valaam, pe care Dumnezeu
984 3 | Odată, povesteşte acelaşi personaj, am fost de faţă când cineva
985 3 | o idee înrudită, Enkidu (personajul făcut de zei pentru a răzbuna
986 1(2) | Omul - animal îndumnezeit, Perspective pentru o antropologie ortodoxă,
987 3(31)| la o înmulţire care să se petreacă în rai. La fel şi femeia
988 3 | multor feluri de desfătări, petrecând viaţa în răutate şi pizmuire,
989 3 | supuşi nevoilor trupurilor, petreceau în rai ca nişte îngeri,
990 3 | pierdut împreună cu acea petrecere fericită şi frumuseţea fecioriei.
991 2 | Nepătimirea se realizează prin petrecerea neîncetată în Dumnezeu,
992 2(13)| Despre viaţa în Hristos 6, PG 150, 680A, cit. în vol.
993 3 | Când te văd că arunci cu picioarele ca un măgar, că sari ca
994 3 | Pentru Platon, patima este o piedică în calea filozofiei: “Căci
995 3(24)| care le-a luat omul de la pieile animalului iraţional sunt:
996 3 | bărbatul şi femeia îşi pierd armonia cu cosmosul pe care
997 3 | pe cel al lui Dumnezeu îl pierde. Aceasta şi pentru că nimeni
998 3 | ceva folositor. Omul nu va pieri, ci va căpăta şansa reabilitării.
999 3(55)| Sfântul Tihon recurge la pilda fiului rătăcitor din parabola
1000 3 | printre filozofi, mai ales cei pitagoreici, exista concepţia că sufletele
1001 3 | petrecând viaţa în răutate şi pizmuire, urâţi fiind şi urându-ne
1002 2 | stăpân şi a face ceea ce-ţi place, tot ce faci din constrângere
1003 3 | îndumnezeiască corpul omenesc, plăsmuind un “dumnezeu” de tipul celui
1004 2(4) | Fiind plăsmuit după chipul lui Dumnezeu,
|