|
CAPITOLUL 4
În Hristos suntem fiii lui Dumnezeu, deci liberi faţă de Lege.
Agar şi Sara sunt icoana celor două testamente.
1. Zic
însă: Câtă vreme moştenitorul este copil, nu se
deosebeşte cu nimic de rob, deşi este stăpân peste
toate;
2. Ci este sub epitropi şi iconomi, până la vremea
rânduită de tatăl său.
3. Tot aşa şi noi, când eram copii, eram robi
înţelesurilor celor slabe ale lumii;
4. Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu, a trimis pe
Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,
5. Ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere, ca
să dobândim înfierea.
6. Şi pentru că sunteţi fii, a trimis
Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile noastre, care strigă: Avva,
Părinte!
7. Astfel dar, nu mai eşti rob, ci fiu; iar de
eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus
Hristos.
8. Dar atunci necunoscând pe Dumnezeu, slujeaţi celor
ce din fire nu sunt dumnezei;
9. Acum însă, după ce aţi cunoscut pe
Dumnezeu, sau mai degrabă după ce aţi fost cunoscuţi de
Dumnezeu, cum vă întoarceţi iarăşi la înţelesurile
cele slabe şi sărace, cărora iarăşi voiţi
să le slujiţi ca înainte?
10. Ţineţi zile şi luni şi timpuri
şi ani?
11.
Mă tem de voi, să nu mă fi ostenit la voi, în zadar.
12. Fiţi, vă rog, fraţilor, precum sunt eu,
că şi eu am fost precum sunteţi voi. Nu mi-aţi făcut
nici un rău;
13. Dar ştiţi că din cauza unei
slăbiciuni a trupului, am binevestit vouă mai întâi,
14. Şi voi nu aţi dispreţuit încercarea mea,
ce era în trupul meu, nici nu v-aţi scârbit, ci m-aţi primit ca pe
un înger al lui Dumnezeu, ca pe Hristos Iisus.
15. Unde este deci fericirea voastră? Căci vă
mărturisesc că, de ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi
scos ochii voştri şi mi i-aţi fi dat mie.
16. Am ajuns deci vrăjmaşul vostru
spunându-vă adevărul?
17. Aceia vă râvnesc, dar nu cu gând bun; ci vor
să vă despartă (de mine), ca să-i iubiţi pe
ei.
18. Dar e bine să râvniţi totdeauna binele,
şi nu numai atunci când eu sunt de faţă la voi.
19. O, copiii mei, pentru care sufăr iarăşi
durerile naşterii, până ce Hristos va lua chip în voi!
20. Aş vrea acum să mă găsesc la voi
şi glasul să mi-l schimb, căci nu ştiu ce să cred
despre voi!
21. Spuneţi-mi voi, care vreţi să fiţi
sub Lege, nu auziţi Legea?
22.
Căci scris este că Avraam a avut doi fii: unul din femeia
roabă şi altul din femeia liberă.
23. Dar cel din roabă s-a născut după
trup, iar cel din cea liberă s-a născut după
făgăduinţă.
24. Unele ca acestea au altă însemnare, căci
acestea (femei) sunt două testamente: Unul de la Muntele Sinai, în
Arabia, şi răspunde Ierusalimului de acum, care zace în robie cu
copiii lui;
25. Iar cea
liberă este Ierusalimul cel de sus, care este mama noastră.
26. Căci scris este: "Veseleşte-te, tu, cea
stearpă, care nu naşti! Izbucneşte de bucurie şi
strigă, tu care nu ai durerile naşterii, căci mulţi sunt
copiii celei părăsite, mai mulţi decât ai celei care are
bărbat".
27. Iar noi, fraţilor, suntem după Isaac, fii ai
făgăduinţei.
28. Ci precum atunci cel ce se născuse după trup
prigonea pe cel ce se născuse după Duh, tot aşa şi
acum.
29. Dar ce zice Scriptura? "Izgoneşte pe
roabă şi fiul ei, căci nu va moşteni fiul roabei,
împreună cu fiul celei libere".
30. Deci, fraţilor, nu suntem copii ai roabei, ci copii
ai celei libere.
|