CAPITOLUL 2
Să urmăm pilda iubirii lui Iisus Hristos. Smerenia şi slava
lui Hristos. Să ne silim să dobândim mântuirea.
1. Deci,
dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere a
dragostei, dacă este vreo împărtăşire a Duhului,
dacă este vreo milostivire şi îndurare,
2. Faceţi-mi bucuria deplină, ca să
gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceleaşi simţiri,
aceeaşi cugetare.
3. Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din
slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l
mai de cinste decât el însuşi.
4. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare
şi ale altuia.
5. Gândul acesta să fie în voi care era şi în
Hristos Iisus,
6. Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire
a fi El întocmai cu Dumnezeu,
7. Ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând,
făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare
aflându-Se ca un om,
8. S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se
până la moarte, şi încă moarte pe cruce.
9. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat
şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume;
10. Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se
plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al
celor de dedesubt.
11. Şi să mărturisească toată limba
că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.
12. Drept aceea, iubiţii mei, precum totdeauna
m-aţi ascultat, nu numai când eram de faţă, ci cu atât mai
mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi
mântuirea voastră;
13. Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi
şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi,
după a Lui bunăvoinţă.
14. Toate să le faceţi fără de cârtire
şi fără de îndoială,
15. Ca să fiţi fără de prihană
şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu neîntinaţi în mijlocul unui
neam rău şi stricat şi întru care străluciţi ca
nişte luminători în lume,
16. Ţinând cu putere cuvântul vieţii, spre lauda
mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am
ostenit.
17. Şi chiar dacă mi-aş vărsa sângele
pentru jertfa şi slujirea credinţei voastre, mă bucur şi
vă fericesc pe voi pe toţi.
18. Asemenea şi voi bucuraţi-vă şi
fericiţi-mă.
19. Ci nădăjduiesc întru Domnul Iisus, că voi
trimite pe Timotei la voi, fără de zăbavă, ca şi eu
să fiu cu inima bună, aflând veşti despre voi.
20. Căci nu am pe nimeni altul, la un gând cu mine
şi care să vă poarte grija cu adevărat,
21. Fiindcă toţi caută ale lor, nu ale lui
Iisus Hristos.
22. Dar încercarea lui o cunoaşteţi, căci
împreună cu mine a slujit Evanghelia, întocmai ca un copil lângă
tatăl său.
23. Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit,
îndată ce voi vedea ce va fi cu mine.
24. Sunt, însă, încredinţat în Domnul că eu
însumi voi veni în curând.
25. Am socotit de grabnică nevoie să vă
trimit pe Epafrodit, fratele şi împreună cu mine lucrător
şi luptător, cum şi trimisul vostru şi slujitorul
nevoilor mele,
26. Fiindcă avea mare dor de voi toţi şi era
mâhnit fiindcă aţi auzit că a fost bolnav.
27. Într-adevăr, bolnav a fost aproape de moarte, dar
Dumnezeu a avut milă de el şi nu numai de el, ci şi de mine,
ca să nu am întristare peste întristare.
28. Deci l-am trimis mai degrabă, ca, văzându-l,
voi iarăşi să vă bucuraţi, iar eu să fiu mai
puţin mâhnit.
29. Primiţi-l dar întru Domnul, cu toată bucuria
şi pe unii ca aceştia întru cinste să-i aveţi,
30. Fiindcă pentru lucrul lui Hristos a mers până
aproape de moarte, punându-şi viaţa în primejdie, ca să
împlinească lipsa voastră în slujirea mea.
|