|
CAPITOLUL 2
Cununa celor ce se oştesc pentru Hristos. Cum trebuie să
petreacă învăţătorii cei buni. Împotriva lui Imeneu
şi a altor învăţători mincinoşi.
1. Tu, deci,
fiul meu, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus,
2. Şi cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi
martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni
credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe
alţii.
3. Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş
al lui Hristos Iisus.
4. Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile
vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste.
5. Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa,
dacă nu s-a luptat după regulile jocului.
6. Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să
mănânce el mai întâi din roade.
7. Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci
Domnul îţi va da pricepere în toate.
8. Adu-ţi aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din
morţi, din neamul lui David, după Evanghelia mea,
9. Pentru Care sufăr până şi lanţuri ca
un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se
leagă.
10. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca
şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus
şi de slava veşnică.
11. Vrednic de crezare este cuvântul: căci dacă am
murit împreună cu El, vom şi învia împreună cu El.
12. Dacă rămânem întru El, vom şi
împărăţi împreună cu El; de-L vom tăgădui,
şi El ne va tăgădui pe noi.
13. Dacă nu-I suntem credincioşi, El rămâne
credincios, căci nu poate să Se tăgăduiască pe Sine
însuşi.
14. Aminteşte-le acestea şi îndeamnă
stăruitor înaintea lui Dumnezeu să nu se certe pe cuvinte, ceea ce
la nimic nu foloseşte, decât la pierzarea ascultătorilor.
15. Sileşte-te să te arăţi încercat,
înaintea lui Dumnezeu lucrător cu faţa curată, drept
învăţând cuvântul adevărului.
16. Iar de deşartele vorbiri lumeşti
fereşte-te, căci ele vor spori nelegiuirea tot mai mult.
17. Cuvântul lor va roade ca o cangrenă. Dintre ei sunt
Imeneu şi Filet,
18. Care au rătăcit de la adevăr, zicând
că învierea s-a şi petrecut, şi răstoarnă
credinţa unora.
19. Dar temelia cea tare a lui Dumnezeu stă
neclintită, având pecetea aceasta: "Cunoscut-a Domnul pe cei ce
sunt ai Săi"; şi "să se depărteze de la
nedreptate oricine cheamă numele Domnului".
20. Iar într-o casă mare nu sunt numai vase de aur
şi de argint, ci şi de lemn şi de lut; şi unele sunt spre
cinste, iar altele spre necinste.
21. Deci, de se va curăţi cineva pe sine de
acestea, va fi vas de cinste, sfinţit, de bună trebuinţă
stăpânului, potrivit pentru tot lucrul bun.
22. Fugi de poftele tinereţilor şi urmează
dreptatea, credinţa, dragostea, pacea cu cei ce cheamă pe Domnul
din inimă curată.
23. Fereşte-te de întrebările nebuneşti,
ştiind că dau prilej de ceartă.
24. Un slujitor al Domnului nu trebuie să se certe, ci
să fie blând faţă cu toţi, destoinic să dea
învăţătură, îngăduitor,
25. Certând cu blândeţe pe cei ce stau împotrivă,
ca doar le va da Dumnezeu pocăinţă spre cunoaşterea
adevărului,
26. Şi ei să scape din cursa diavolului, de care
sunt prinşi, pentru a-i face voia.
|