CAPITOLUL 1
Lucrul lui Tit întru înjghebarea Bisericii din Creta. Ce fel sunt
cretanii. Toate sunt curate pentru cei curaţi.
1. Pavel, robul lui Dumnezeu şi apostol al lui Iisus
Hristos, după credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi după
cunoştinţa adevărului cel întocmai cu dreapta
credinţă,
2. - Întru nădejdea vieţii veşnice, pe care a
făgăduit-o mai înainte de anii veacurilor Dumnezeu, Care nu
minte,
3. Şi Care, la timpul cuvenit, Şi-a făcut
cunoscut cuvântul Său, prin propovăduirea încredinţată
mie, după porunca Mântuitorului nostru Dumnezeu -
4. Lui Tit, adevăratul fiu după credinţa cea
de obşte: Har, milă şi pace, de la Dumnezeu-Tatăl şi
de la Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru.
5. Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să
îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi prin
cetăţi, precum ţi-am rânduit:
6. De este cineva fără de prihană,
bărbat al unei femei, având fii credincioşi, nu sub învinuire de
desfrânare sau neascultători.
7. Căci se cuvine ca episcopul să fie
fără de prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, neîngâmfat, nu
grabnic la mânie, nu dat la băutură, paşnic, nepoftitor de
câştig urât,
8. Ci iubitor de străini, iubitor de bine,
înţelept, drept, cuvios, cumpătat,
9. Ţinându-se de cuvântul cel credincios al
învăţăturii, ca să fie destoinic şi să îndemne
la învăţătura cea sănătoasă şi să
mustre pe cei potrivnici.
10. Pentru că mulţi sunt
răzvrătiţi, grăitori în deşert şi
înşelători, mai ales cei din tăierea împrejur,
11. Cărora trebuie să li se închidă gura ca
unora care răzvrătesc case întregi, învăţând, pentru
câştig urât, cele ce nu se cuvin.
12. Unul dintre ei, chiar un prooroc al lor, a rostit:
Cretanii sunt pururea mincinoşi, fiare rele, pântece leneşe.
13. Mărturia aceasta este adevărată; pentru
care pricină, mustră-i cu asprime, ca să fie
sănătoşi în credinţă,
14. Şi să nu dea ascultare basmelor
iudaiceşti şi poruncilor unor oameni, care se întorc de la
adevăr.
15. Toate sunt curate pentru cei curaţi; iar pentru cei
întinaţi şi necredincioşi nimeni nu este curat, ci li s-au
întinat lor şi mintea şi cugetul.
16. Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar
cu faptele lor Îl tăgăduiesc, urâcioşi fiind, nesupuşi,
şi la orice lucru bun, netrebnici.
|