|
CAPITOLUL 1
Scara virtuţilor creştine. Petru, cel ce a văzut Schimbarea
la Faţă, îşi vesteşte sfârşitul. Cuvântul
proorocesc.
1. Simon Petru, slujitor şi apostol al lui Iisus
Hristos, celor ce prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului
Iisus Hristos au dobândit o credinţă de acelaşi preţ cu a
noastră:
2. Har vouă şi pacea să se
înmulţească, întru cunoştinţa lui Dumnezeu şi a lui
Iisus, Domnul nostru.
3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce
sunt spre viaţă şi spre bună cucernicie, făcându-ne
să cunoaştem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa şi prin
puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari şi
preţioase făgăduinţe, ca prin ele să vă
faceţi părtaşi dumnezeieştii firi, scăpând de
stricăciunea poftei celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneţi şi din partea
voastră toată sârguinţa şi adăugaţi la
credinţa voastră: fapta bună, iar la fapta bună:
cunoştinţa,
6. La cunoştinţă: înfrânarea; la înfrânare:
răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frăţească, iar la
iubirea frăţească: dragostea.
8. Căci dacă aceste lucruri sunt în voi şi
tot sporesc, ele nu vă vor lăsa nici trândavi, nici fără
roade în cunoaşterea Domnului nostru Iisus Hristos.
9. Iar cel ce nu are acestea este slab văzător
şi orb şi a uitat de curăţirea păcatelor lui de
demult.
10. Pentru aceea, fraţilor, siliţi-vă cu atât
mai vârtos să faceţi temeinică chemarea şi alegerea
voastră, căci, făcând acestea, nu veţi greşi
niciodată.
11. Că aşa vi se va da cu bogăţie
intrarea în veşnica împărăţie a Domnului nostru şi
Mântuitorului Iisus Hristos.
12. Drept aceea, vă voi aminti pururea de acestea, cu
toate că le ştiţi şi sunteţi întăriţi
întru adevărul în care staţi.
13. Socotesc, dar, că este drept, câtă vreme sunt
în acest cort, să vă ţin treji, prin aducerea aminte,
14. Fiindcă ştiu că degrabă voi
lepăda cortul acesta, precum mi-a arătat Domnul nostru Iisus
Hristos.
15. Dar mă voi sili ca, şi după plecarea mea,
să vă amintiţi necontenit de acestea,
16. Pentru că noi v-am adus la
cunoştinţă puterea Domnului nostru Iisus Hristos şi
venirea Lui, nu luându-ne după basme meşteşugite, ci fiindcă
am văzut slava Lui cu ochii noştri.
17. Căci El a primit de la Dumnezeu-Tatăl cinste
şi slavă atunci când, din înălţimea slavei, un glas ca
acesta a venit către El: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru
Care am binevoit".
18. Şi acest glas noi l-am auzit, pogorându-se din cer,
pe când eram cu Domnul în muntele cel sfânt.
19. Şi avem cuvântul proorocesc mai întărit, la
care bine faceţi luând aminte, ca la o făclie ce
străluceşte în loc întunecos, până când va străluci ziua
şi Luceafărul va răsări în inimile voastre,
20. Aceasta ştiind mai dinainte că nici o
proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa
fiecăruia;
21. Pentru că niciodată proorocia nu s-a
făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au
grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt.
|