CAPITOLUL 21
Rânduieli pentru casnici şi pentru ucideri.
1. "Iată acum legiuirile
pe care tu le vei pune în vedere lor:
2. De vei cumpăra rob
evreu, el să-ti lucreze şase ani, iar în anul al şaptelea
să iasă slobod, în dar.
3. Dacă acela a venit
în casa ta singur, singur să iasă; iar de a venit cu femeie,
să iasă cu el şi femeia lui.
4. Dacă însă îi
va fi dat stăpânul femeie şi aceasta va fi născut fii sau
fiice, atunci femeia şi copiii ei vor fi ai stăpânului lui, iar el
va ieşi singur.
5. Iar dacă robul va
zice: Îmi iubesc stăpânul, femeia şi copiii şi nu voi să
mă liberez,
6. Atunci să-l
aducă stăpânul lui la judecători şi, după ce l-a
apropiat de uşă sau la uşori, să-i găurească
stăpânul urechea cu o sulă, şi-l va robi în veci.
7. Dacă cineva
îşi va vinde fiica roabă, ea nu va ieşi cum ies roabele.
8. Dacă ea nu va
plăcea stăpânului său, care şi-a ales-o, să-i
îngăduie a se răscumpăra, dar el nu va avea voie s-o
vândă la familie străină, după ce i-a fost
necredincios.
9. Dacă a logodit-o cu
fiul său, atunci să se poarte cu ea după dreptul
fiicelor.
10. Iar dacă va mai
lua şi pe alta, atunci ea să nu fie lipsită de hrană, de
îmbrăcăminte şi de traiul cu bărbatul său.
11. Iar dacă el nu-i
va face aceste trei lucruri, să iasă de la dânsul în dar,
fără răscumpărare.
12. De va lovi cineva pe un
om şi acela va muri, să fie dat morţii.
13. Iar de nu-l va fi lovit
cu voinţă şi i-a căzut sub mână din îngăduirea
lui Dumnezeu, îţi voi hotărî un loc, unde să fugă
ucigaşul.
14. Dacă însă va
ucide cineva pe aproapele său cu bună ştiinţă
şi cu vicleşug şi va fugi la altarul Meu, şi de la altarul Meu să-l iei şi să-l omori.
15. Cel ce va bate pe
tată sau pe mamă să fie omorât.
16. Cel ce va fura un om
din fiii lui Israel şi, făcându-l rob, îl va vinde, sau se va
găsi în mâinile lui, acela să fie omorât.
17. Cel ce va grăi de rău
pe tatăl său sau pe mama sa, acela să fie omorât.
18. De se vor sfădi doi oameni
şi unul va lovi pe celălalt cu o piatră, sau cu pumnul,
şi acela nu va muri, ci va cădea la pat,
19. De se va scula şi
va ieşi din casă cu ajutorul cârjei, cel ce l-a lovit nu va fi
vinovat de moarte, ci va plăti numai împiedicarea aceluia de la
muncă şi vindecarea lui.
20. Iar de va lovi cineva
pe robul său sau pe slujnica sa cu toiagul, şi ei vor muri sub mâna
lui, aceia trebuie să fie răzbunaţi;
21. Iar de vor mai
trăi o zi sau două, ei nu trebuie răzbunaţi, că sunt
plătiţi cu argintul stăpânului lor.
22. De se vor bate doi
oameni şi vor lovi o femeie însărcinată şi aceasta va
lepăda copilul său fără altă vătămare,
să se supună cel vinovat la despăgubirea ce o va cere bărbatul
acelei femei şi el va trebui să plătească potrivit cu
hotărârea judecătorilor.
23. Iar de va fi şi
altă vătămare, atunci să plătească suflet
pentru suflet,
24. Ochi pentru ochi, dinte
pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
25. Arsură pentru
arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru
vânătaie.
26. Iar de va lovi cineva
pe robul său în ochi iar pe slujnica sa o va lovi în ochi şi ea îl
va pierde, să-l lase liber ca despăgubire pentru ochi.
27. Şi de va pricinui
căderea unui dinte al robului său sau al roabei sale, să le
dea drumul pentru acel dinte.
28. Dacă un bou va
împunge de moarte bărbat sau femeie, boul să fie ucis cu pietre
şi carnea lui să nu se mănânce, iar stăpânul boului
să fie nevinovat.
29. Iar dacă boul a
fost împungător cu o zi sau cu două sau cu trei înainte, şi
stăpânul lui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a închis şi boul a
ucis bărbat sau femeie, boul să fie ucis cu pietre şi stăpânul
lui să fie dat morţii.
30. Dacă însă i
se va pune stăpânului preţ de răscumpărare, pentru
sufletul său, ce va fi pus asupra lui aceea va şi plăti.
31. Tot după
această lege să se urmeze, de va împunge boul băiat sau
fată.
32. Iar de va împunge boul
rob sau roabă, să se plătească stăpânului acestora
treizeci de sicli de argint, iar boul să fie ucis cu pietre.
33. De va săpa cineva
o fântână sau va descoperi o fântână şi nu o va acoperi
şi va cădea în ea un bou sau un asin,
34. Stăpânul fântânii
trebuie să plătească argint stăpânului lor, iar boul sau
asinul să fie al lui.
35. Iar dacă boul
cuiva va împunge boul altuia şi va muri, să se vândă boul cel
viu şi preţul să-l împartă pe din două; de asemenea
şi pe cel ucis să-l împartă pe din două.
36. Iar de s-a ştiut
că boul a fost împungător de multă vreme, dar stăpânul
lui, fiind înştiinţat despre aceasta, nu l-a păzit, atunci
acesta trebuie să plătească bou pentru bou, iar cel ucis
să fie al lui".
|