CAPITOLUL 4
Supunerea faţă de lege.
l. "Ascultă dar,
Israele: hotărârile şi legile care vă învăţ eu
astăzi să le păziţi, ca să fiţi vii, să
vă înmulţiţi şi ca să vă duceţi să
moşteniţi acel pământ pe care Domnul Dumnezeul
părinţilor voştri vi-l dă în stăpânire
2. Să nu
adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, nici să
lăsaţi ceva din ele; păziţi poruncile Domnului
Dumnezeului vostru, pe care vi le spun eu astăzi.
3. Ochii voştri au
văzut toate câte a făcut Domnul Dumnezeul vostru cu Baal-Peor; pe
tot omul care a urmat lui Baal-Peor 1-a pierdut Domnul Dumnezeul tău din
mijlocul tău;
4. Iar voi, cei ce
v-aţi lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi vii până în
ziua de astăzi.
5. Iată, v-am
învăţat porunci şi legi, cum îmi poruncise Domnul Dumnezeul
meu, ca să faceţi aşa în ţara aceea în care intraţi
ca s-o stăpâniţi.
6. Să le
păziţi aşadar şi să le împliniţi, căci în
aceasta stă înţelepciunea voastră şi cuminţenia
voastră înaintea ochilor popoarelor care, auzind de toate legiuirile
acestea, vor zice: Numai acest popor mare este popor înţelept şi
priceput.
7. Căci este oare
vreun popor mare, de care dumnezeii lui să fie aşa de aproape, cît
de aproape este de noi Domnul Dumnezeul nostru, oricând Îl chemăm?
8. Sau este vreun popor
mare, care să aibă astfel de aşezăminte şi legi drepte,
cum este toată legea aceasta pe care v-o înfăţişez eu
astăzi?
9. Decât numai
păzeşte-te şi îţi fereşte cu îngrijire sufletul
tău, ca să nu uiţi acele lucruri pe care le-au văzut
ochii tăi şi să nu-ţi iasă ele de la inimă în
toate zilele vieţii tale; să le spui fiilor şi fiilor
feciorilor tăi.
10. Să le spui de ziua
aceea în care ai stat tu înaintea Domnului Dumnezeului tău, la Horeb, de
ziua adunării când a zis Domnul către mine: Adună la Mine poporul şi Eu îi voi vesti cuvintele Mele, din care se vor învăţa ei a se
teme de Mine în toate zilele vieţii lor de
pe pământ şi vor învăţa pe fiii lor.
11. Atunci v-aţi
apropiat şi aţi stat sub munte, muntele ardea cu foc până la
cer şi era negură, nor şi întuneric.
12. Iar Domnul v-a
grăit de pe munte din mijlocul focului; şi glasul cuvintelor Lui
l-aţi auzit, iar faţa Lui n-aţi văzut-o, ci numai glasul
I l-aţi auzit.
13. Atunci v-a descoperit
El legământul Său, cele zece porunci, pe care v-a poruncit să
le împliniţi, şi le-a scris pe două lespezi de
piatră.
14. În vremea aceea mi-a
poruncit Domnul să vă învăţ poruncile şi legile Lui,
ca să le împliniţi în ţara aceea în care intraţi ca s-o
stăpâniţi.
15. Ţineţi dar
bine minte că în ziua aceea, când Domnul v-a grăit din mijlocul
focului, de pe muntele Horeb, n-aţi văzut nici un chip.
16. Să nu
greşiţi dar şi să nu vă faceţi chipuri
cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să
înfăţişeze bărbat sau femeie,
17. Sau închipuirea vreunui
dobitoc de pe pământ, sau închipuirea vreunei păsări ce
zboară sub cer,
18. Sau închipuirea vreunei
jivine, ce se târăşte pe pământ, sau închipuirea vreunui
peşte din apă, de sub pământ;
19. Sau, privind la cer
şi văzând soarele, luna, stelele şi toată oştirea
cerului, să nu te laşi amăgit ca să te închini lor, nici
să le slujeşti, pentru că Domnul Dumnezeul tău le-a
lăsat pentru toate popoarele de sub cer.
20. Iar pe voi v-a luat
Domnul Dumnezeu şi v-a scos din cuptorul cel de fier, din ţara
Egiptului, ca să-I fiţi Lui popor de moştenire, cum
sunteţi acum.
21. Domnul Dumnezeu S-a
mâniat însă pe mine pentru voi şi S-a jurat că eu nu voi trece
Iordanul acesta şi nu voi intra în acel pământ bun pe care Domnul
Dumnezeul tău ţi-l dă ţie de moştenire.
22. Eu voi muri în
pământul acesta, fără să trec Iordanul, iar voi veţi
trece şi veţi lua în stăpânire acel pământ bun.
23. Luaţi seama
să nu uitaţi legământul Domnului Dumnezeului vostru pe care
1-a încheiat cu voi şi să nu vă faceţi idoli care ar
închipui ceva, precum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
24. Căci Domnul
Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu zelos.
25. Iar de ţi se vor
naşte fii şi fiilor tăi fii şi, trăind mult pe
pământ, veţi cădea în păcat şi vă veţi
face chipuri cioplite, care să închipuiască ceva, de veţi face
ceva ce este rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului vostru ca
să-L mâniaţi,
26. Vă
mărturisesc astăzi pe cer şi pe pământ că veţi
pierde curând pământul, pentru a cărui moştenire treceţi
acum Iordanul; nu veţi trăi multă vreme pe el, ci veţi
pieri.
27. Domnul vă va
împrăştia prin toate popoarele şi veţi rămâne
puţini la număr printre toate popoarele la care vă va duce
Domnul.
28. Veţi sluji acolo
altor dumnezei, făcuţi de mâini omeneşti din lemn şi
piatră, care nu văd şi nu aud, care nu mănâncă
şi nu au miros.
29. Dar când vei căuta
acolo pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, de-L vei căuta cu
toată inima ta şi cu tot sufletul tău.
30. Când vei fi la necaz
şi când te vor ajunge toate acestea în curgerea vremii, te vei întoarce
la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta glasul Lui.
31. Domnul Dumnezeul
tău este Dumnezeu bun şi îndurat; nu te va lăsa, nu te va
pierde şi nici nu va uita legământul încheiat cu părinţii
tăi, pe care l-a întărit cu jurământ înaintea lor.
32. Că cercetează
timpurile trecute, care au fost înainte de tine, din ziua când a făcut
Dumnezeu pe om pe pământ; cercetează de la o margine a cerului până
la cealaltă margine a lui şi vezi dacă s-a mai
săvârşit vreo faptă mare ca aceasta şi dacă s-a mai
auzit ceva la fel!
33. A mai auzit, oare,
vreun popor glasul Dumnezeului celui viu, grăind din mijlocul focului,
cum ai auzit tu şi să rămână viu?
34. Sau a mai încercat,
oare, vreun dumnezeu să se ducă să-şi ia popor din
mijlocul altui popor prin plăgi, prin semne, prin vedenii şi prin
război, cu mână tare şi cu braţ înalt şi prin minuni
mari, cum a făcut pentru voi Domnul Dumnezeul vostru în Egipt, înaintea
ochilor voştri?
35. Ţie, Israele,
ţi s-a dat să vezi aceasta, ca să ştii că numai
Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu şi nu mai este altul afară
de El.
36. Din cer te-a învrednicit
să auzi glasul Lui, ca să te înveţe, şi pe pământ
ţi-a arătat focul Lui cel mare şi ai auzit cuvintele Lui din
mijlocul focului.
37. Pentru că El a
iubit pe părinţii tăi şi v-a ales pe voi, urmaşii
lor, de aceea te-a Şi scos cu puterea Lui cea mare din Egipt.
38. Ca să alunge de la
faţa ta popoarele cele mai mari şi mai puternice decât tine şi
ca să te ducă să-ţi dea pământul lor moştenire,
aşa cum ai astăzi.
39. Cunoaşte dar
astăzi şi ţine minte că Domnul Dumnezeul tău este
Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi nu mai este altul
afară de El.
40. Să
păzeşti legile Lui şi poruncile Lui, pe care ţi le spun
eu astăzi, ca să-ţi fie bine ţie şi fiilor tăi
de după tine şi ca să trăieşti multă vreme în
pământul acela pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă
pentru totdeauna".
41. Atunci a ales Moise trei cetăţi dincoace de Iordan,
spre răsăritul Soarelui, ca să fugă acolo
ucigaşul
42. Care va ucide pe aproapele
său fără de voie şi fără să-i fi fost
vrăjmaş nici cu o zi, nici cu două înainte, şi ca,
scăpând în una din aceste cetăţi, să rămână cu
viaţă.
43. Aceste cetăţi
sunt: Beţer în pustie, în câmpia din seminţia lui Ruben, Ramot în
Galaad, în seminţia lui Gad, şi Golan în Vasan, în seminţia
lui Manase.
44. Iată legea pe care
a înfăţişat-o Moise fiilor lui Israel.
45. Şi iată
poruncile, legile şi îndreptările pe care le-a rostit Moise fiilor lui Israel în pustie, după
ieşirea lor din Egipt,
46. Dincolo de Iordan, în
valea din faţa Bet-Peorului, în pământul lui Sihon, regele
Amoreilor, care a trăit în Heşbon, pe care l-a bătut Moise cu fiii lui Israel, după ieşirea
lor din Egipt,
47. Şi au
moştenit pământul lui şi pământul lui Og, regele
Vasanului, ţara celor doi regi amorei de peste Iordan, spre
răsăritul soarelui,
48. Care se întinde pe
malul râului Arnon de la Aroer până la muntele Sihon sau Hermon,
49. Şi tot şesul
Arabah de dincoace de Iordan, către răsăritul soarelui,
până la mare, şesul Arabah de la poalele muntelui Fazga.
|