CAPITOLUL 20
Legi pentru război.
l. "Când vei ieşi la
război împotriva duşmanului tău şi vei vedea cai,
căruţe şi oameni mai mulţi decât ai tu, să nu te
temi de ei, căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos
din pământul Egiptului.
2. Iar când veţi fi
aproape de luptă, să vină preotul şi să
vorbească poporului şi să-i spună:
3. Ascultă, Israele,
voi astăzi intraţi în luptă cu duşmanii voştri; să
nu slăbească inima voastră, nu vă temeţi, nu vă
tulburaţi, nici nu vă înspăimântaţi de ei.
4. Că Domnul Dumnezeul
vostru merge cu voi, ca să se lupte pentru voi cu duşmanii
voştri şi să vă izbăvească.
5. Căpeteniile
oştirii încă să grăiască poporului şi să
zică: Cel ce şi-a zidit casă nouă şi n-a
sfinţit-o, acela să iasă şi să se întoarcă la
casa sa, ca să nu moară în bătălie şi să nu i-o
sfinţească altul.
6. Cel ce şi-a
sădit vie şi n-a mâncat din ea, acela să iasă şi
să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în
bătălie şi ca să nu se folosească altul de ea.
7. Cel ce s-a logodit cu
femeie şi n-a luat-o, acela să iasă şi să se
întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie
şi ca să nu o ia altul.
8. Ba căpeteniile
oştirii să mai spună poporului şi să zică: Cine
este fricos şi puţin la suflet, acela să iasă şi
să se întoarcă acasă, ca să nu facă fricoase şi
inimile fraţilor lui, cum este inima lui.
9. Şi după ce
căpeteniile oştirii vor isprăvi de spus poporului toate
acestea, atunci să se pună căpeteniile de război ca
povăţuitori ai poporului.
10. Când te vei apropia de
cetate ca s-o cuprinzi, fă-i îndemnare de pace.
11. De se va învoi să
primească pacea cu tine şi-ţi va deschide porţile, atunci
tot poporul ce se va găsi în ea îţi va plăti bir
şi-ţi va sluji.
12. Iar de nu se va învoi
cu tine la pace şi va duce război cu tine, atunci s-o înconjuri.
13. Şi când Domnul
Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să loveşti cu
ascuţişul sabiei pe toţi cei de parte
bărbătească din ea.
14. Numai femeile şi
copiii, vitele şi tot ce este în cetate, toată prada ei să o
iei pentru tine şi să te foloseşti de prada
vrăjmaşilor tăi, pe care ţi i-a dat Domnul Dumnezeul
tău în mână.
15. Aşa să faci
cu toate cetăţile care sunt foarte departe de tine şi care nu
sunt din cetăţile popoarelor acestora.
16. Iar în
cetăţile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău
ţi le dă în stăpânire, să nu laşi în viaţă
nici un suflet;
17. Ci să-i dai
blestemului: pe Hetei şi pe Amorei, pe Canaanei şi Ferezei, pe
Hevei, pe Iebusei şi pe Gherghesei, precum ţi-a poruncit Domnul
Dumnezeul tău,
18. Ca să nu vă
înveţe aceia să faceţi aceleaşi urâciuni pe care le-au
făcut ei pentru dumnezeii lor şi ca să nu greşiţi
înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
19. De veţi ţine
multă vreme înconjurată vreo cetate, ca s-o cuprinzi şi s-o
iei, să nu strici pomii ei cu securea, ci să te hrăneşti
din ei şi să nu-i dobori la pământ. Copacul de pe câmp este el oare om ca să se
ascundă de tine după întăritură?
20. Iar copacii pe care-i
ştii că nu-ţi aduc nimic de hrană poţi să-i
strici şi să-i tai, ca să-ţi faci întărituri
împotriva cetăţii care poartă cu tine război, până o
vei supune".
|