CAPITOLUL 18
Răsplata lui David.
l. După ce a isprăvit
David de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a lipit de sufletul lui
şi l-a iubit Ionatan, ca pe sufletul său.
2. Iar Saul l-a luat în ziua aceea
şi nu l-a lăsat să se mai întoarcă la casa tatălui
lui.
3. Şi a încheiat
Ionatan legătură cu David, pentru că îl iubea ca pe sufletul
său.
4. Şi şi-a dezbrăcat
Ionatan haina sa cea de deasupra, pe care o avea pe el, şi a dat-o lui
David; de asemenea şi celelalte haine ale sale, sabia sa, arcul său
şi brâul său.
5. David însă lucra cu
pricepere peste tot, oriunde-l trimetea Saul; şi Saul l-a făcut
căpetenie peste oşteni; iar aceasta a plăcut la tot poporul
şi slujitorilor lui Saul.
6. Dar când se întorceau
ei, după izbânda lui David asupra filisteanului, femeile din toate
cetăţile lui Israel ieşeau în întâmpinarea regelui Saul cu
cântări şi jocuri, cu timpane de sărbătoare şi cu
chimvale;
7. Şi jucând,
femeile strigau şi ziceau: "Saul a biruit mii, iar David zeci de
mii!"
8. De aceea s-a mâniat Saul foarte
tare, neplăcându-i cuvintele acestea şi a zis: "Lui David i
s-au dat zeci de mii, iar mie numai mii; acum numai domnia îi mai
lipseşte".
9. Şi din ziua aceasta
în tot timpul următor, s-a uitat la David bănuitor.
10. Iar a doua zi s-a
întâmplat de a căzut duhul cel rău de la Dumnezeu asupra lui Saul
şi acesta se îndrăcea în casa sa, iar David cânta cu mâna sa pe
strune, ca şi în alte zile; Saul avea în mână o lance.
11. Şi a aruncat Saul
lancea, cugetând: "Voi pironi pe David de perete!" Dar David
s-a ferit de două ori de Saul.
12. Şi a început a se teme
Saul de David, pentru că Domnul era cu el, iar de Saul se
depărtase.
13. De aceea Saul l-a
îndepărtat de la sine şi l-a pus căpetenie peste o mie;
şi se ducea şi se întorcea el în fruntea poporului.
14. David în toate
treburile sale se purta cu chibzuinţă şi Domnul era cu
el.
15. Saul vedea că este
foarte chibzuit şi se temea de el.
16. Iar Israelul tot
şi Iuda iubea pe David, pentru că el se ducea şi se întorcea
în fruntea lor.
17. Deci a zis Saul
către David: "Iată fata mea cea mai mare, Merob, îţi voi da-o de soţie, numai
să-mi fii viteaz şi să duci războaiele Domnului". Căci
Saul socotea: "Lasă, să nu fie mâna mea asupra lui, ci să
fie asupra lui mâna Filistenilor".
18. David însă a zis
către Saul: "Cine sunt eu şi ce este viaţa mea şi
neamul tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele
regelui?"
19. Iar când a venit vremea
să dea pe Merob,
fiica lui Saul, după David, ea a fost măritată cu Adriel din Mehola.
20. Pe David însă îl
iubea altă fată a lui Saul, Micol; şi când i s-a spus despre aceasta lui
Saul, aceasta i-a plăcut;
21. Căci Saul cugeta:
"Am s-o dau după el şi ea are să-i fie cursă şi
mâna Filistenilor are să fie asupra lui". Şi a zis Saul
către David: "A doua oară te înrudeşti acum cu
mine".
22. Atunci a poruncit Saul
slujitorilor săi: "Spuneţi lui David: Iată regele este
binevoitor către tine şi toţi slujitorii lui te iubesc; fii
dar ginerele meu!"
23. Şi au vorbit
slujitorii lui Saul în urechile lui David toate vorbele acestea. Iar David a
zis: "Oare uşor lucru vi se pare vouă a fi ginerele regelui? Eu sunt un sărac şi un
neînsemnat".
24. Şi au
înştiinţat pe rege slugile sale şi au zis: "Iată ce
a spus David".
25. Iar Saul a zis:
"Aşa să-i spuneţi lui David: Regele nu voieşte
zestre decât numai o sută de prepuţuri filistene, ca răzbunare
împotriva vrăjmaşilor regelui". Căci Saul avea în gând
să piardă pe David prin mâna Filistenilor.
26. Şi slugile lui
Saul au spus lui David cuvintele acestea şi i-a plăcut lui David
să se facă ginerele regelui.
27. Dar nu apucase
încă să vină ziua sorocită, când David se sculă
şi merse el însuşi şi oamenii lui şi ucise 200 de
Filisteni; şi aduse David prepuţurile lor şi le
înfăţişă regelui număr deplin, ca să se
poată face ginerele regelui. Şi a dat Saul după el pe Micol, fiica sa, de femeie.
28. Dar văzând şi
aflând Saul că Domnul este cu David şi tot Israelul îl iubeşte
şi că şi fiica sa Micol îl iubeşte,
29. Începu încă
şi mai mult să se teamă de David şi s-a făcut
vrăjmaşul lui pe viaţă şi pe moarte.
30. De aceea, când au
ieşit la război căpeteniile Filistenilor, David, chiar de la
ieşirea lor, lucra mai înţelepţeşte decât toate slugile lui
Saul şi numele lui a ajuns foarte vestit.
|