CAPITOLUL 22
Saul ucide preoţii din Nobe.
1. Şi a plecat David de acolo
şi a fugit în peştera Adulam. Auzind aceasta, fraţii lui
şi toată casa tatălui său au venit la el.
2. Şi s-au adunat la
el toţi prigoniţii, toţi datornicii şi toţi cei cu
sufletul amărât şi s-a făcut el căpetenie peste ei;
şi erau cu el ca la patru sute de oameni.
3. De acolo David s-a dus
la Miţpa Moabului şi a zis către regele Moabului: "Lasă pe tatăl meu
şi pe mama mea să stea la voi, până voi afla ce are să
facă Dumnezeu cu mine".
4. Şi i-a adus la
regele Moabului şi au trăit ei tot
timpul la el, cât David a rămas în cetatea aceea.
5. Dar proorocul Gad a zis
lui David: "Nu mai rămâne în cetatea aceasta, ci pleacă
şi mergi în pământul lui Iuda". Şi a plecat David şi a venit în
pădurea Heret.
6. Dar a auzit Saul
că s-a ivit David şi oamenii cei ce erau cu el. Saul şedea
atunci în Ghibeea, pe deal, sub un stejar, cu suliţa în mână
şi toate slugile sale stăteau împrejurul lui.
7. Zis-a Saul către slugile
cele dimprejurul lui: "Ascultaţi, fiii lui Veniamin. Oare tuturor
vă va da fiul lui Iesei ţarini şi vii, şi vă va pune
pe toţi sutaşi şi căpetenii peste mii,
8. De v-aţi
sfătuit cu toţii în contra mea şi nimeni nu mi-a descoperit,
când fiul meu a intrat în prietenie cu fiul lui Iesei, şi nimeni din voi
n-a avut milă de mine şi nu mi-a descoperit că fiul meu a
aţâţat împotriva mea pe robul meu să-mi urzească intrigi,
cum se vede acum?"
9. Atunci a răspuns
Doeg idumeul, care stătea cu slugile lui Saul, şi a zis: "Eu
am văzut cum a venit fiul lui Iesei în Nobe, la Ahimelec, fiul lui
Ahituv,
10. Şi acela a
întrebat pentru el pe Domnul şi i-a dat merinde; ba i-a dat şi
sabia lui Goliat filisteanul.
11. Atunci a trimis regele
să cheme pe Ahimelec, fiul lui Ahituv preotul, şi toată casa
tatălui lui, preoţii din Nobe. Şi au venit ei cu toţii la rege.
12. Iar Saul le-a zis:
"Ascultă, fiul lui Ahituv!" Şi acela răspunse:
"Da, domnul meu!"
13. Şi a zis Saul
către el: "Pentru ce v-aii unit voi împotriva mea, tu şi fiul
lui Iesei, că i-ai dat pâini şi sabie şi ai întrebat pentru el
pe Dumnezeu, ca să se răzvrătească împotriva mea şi
să mă pândească, cum se vede acum?"
14. A răspuns Ahimelec
regelui şi a zis: "Cine din toţi robii tăi este
credincios ca David? Şi apoi el este şi ginerele regelui,
îndeplinitorul poruncilor tale, şi cu cinste în casa ta.
15. Şi apoi oare de
astăzi am început eu să întreb pe Dumnezeu pentru el? Nu, nu
învinui de asta, o, rege, pe robul tău şi toată casa
tatălui meu, căci în toată pricina aceasta nu cunoaşte
robul tău nici un lucru mare sau mic".
16. Atunci regele a zis:
"Tu, Ahimelec, trebuie să mori, tu şi toată casa
tatălui tău".
17. Apoi regele a zis
către paznicii lui, care stăteau împrejurul său: "Mergeţi şi omorâţi pe preoţii
Domnului, căci şi mâna lor este cu David; au ştiut că el
a fugit şi nu mi-au descoperit". Paznicii regelui însă n-au
voit să-şi ridice mâna, ca să ucidă pe preoţii
Domnului.
18. Atunci regele a zis lui Doeg:
"Mergi tu şi ucide pe
preoţi". Şi s-a dus Doeg idumeul şi a năvălit
asupra preoţilor şi a ucis în ziua aceea optzeci şi cinci de
bărbaţi care purtau efod de în,
19. Iar cetatea
preoţească Nobe a trecut-o prin ascuţişul sabiei: şi
bărbaţi şi femei şi tineri şi copii şi boi
şi asini şi oi, tot a trecut prin ascuţişul sabiei.
20. A scăpat numai un
singur fiu al lui Ahimelec, fiul lui Ahituv, anume Abiatar, şi a fugit
la David.
21. Şi a spus Abiatar
lui David că Saul a ucis pe preoţii Domnului.
22. Atunci David a zis lui
Abiatar: "Am ştiut eu din ziua aceea că, fiind acolo, Doeg
idumeul va da de ştire negreşit lui Saul şi eu sunt vinovat
pentru toate sufletele casei tatălui tău.
23. Rămâi la mine
şi nu te teme, căci cine va căuta sufletul meu are să
caute şi sufletul tău; tu vei fi aici, la mine, în
pază!"
|